alunită sf vz alunit

*ALUNITĂ sf. Mineral de coloare albă-cenușie sau roșcată, transparentă sau translucidă; cristalizează în mici cristale romboedrice, mai des în mase compacte sau grăunțoase; este un sulfat hidratat bazic de aluminiu și potasiu [fr.].

*alunítă f., pl. e (d. alun 2). Min. Sulfat bazic de aluminiŭ și potasiŭ.

ALUNIT s. m. Sulfat natural hidratat de aluminiu și potasiu, alb-gălbui, sticlos, pământos, utilizat la prepararea unor vopsele, medicamente etc. – Din fr. alunite.

alunit sm [At: DA / V: ~ită sf / E: fr alunite] (Min) Sulfat natural hidratat de aluminiu și potasiu, alb-gălbui, utilizat în industria vopselelor, a medicamentelor etc. Si: piatră-acră.

ALUNIT, aluniți, s. m. Sulfat natural hidratat de aluminiu și potasiu, alb-gălbui, sticlos, pământos, utilizat la prepararea unor vopsele, medicamente etc. – Din fr. alunite.

ALUNIT s.n. Sulfat natural hidratat de aluminiu și de potasiu. [< fr. alunite].

ALUNIT s. n. sulfat natural hidratat de aluminiu și potasiu. (< fr. alunite)

alunit s. n.

alunit s. n.

alunit s. n.

ALUNÍT (< fr. {i}) s. m. Sulfat natural hidratat de aluminiu și potasiu, alb-gălbui, sticlos, pămîntos format prin acțiunea soluțiilor apoase asupra feldspaților sau a sericitului din rocile vulcanice. Apare în impregnații sau cu filoane în rocile alterate. Utilizat pentru prepararea unor vopsele, medicamente etc.