7 definiții pentru alunecătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

alunecătúră sf [At: DEX2 / V: lu- / Pl: ~ri / E: aluneca + -tură] 1-3 Alunecare (1-3).

ALUNECĂTÚRĂ, alunecături, s. f. Alunecare. – Aluneca + suf. -ătură.

ALUNECĂTÚRĂ, alunecături, s. f. Alunecare. – Aluneca + suf. -ătură.

ALUNECĂTÚRĂ, alunecături, s. f. Alunecare. (Fig.) O alunecătură a gîndurilor în gol îl făcu să tresară: era să adoarmă. D. ZAMFIRESCU, R. 245.

ALUNECĂTÚRĂ, alunecături, s. f. Alunecare. – Din aluneca + suf. -(ă)tură.

alunecătúră f., pl. ĭ. Modu alunecăriĭ: așa alunecătură n’am maĭ văzut.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

alunecătúră s. f., g.-d. art. alunecătúrii; pl. alunecătúri

alunecătúră s. f., g.-d. art. alunecătúrii; pl. alunecătúri

Intrare: alunecătură
alunecătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alunecătu
  • alunecătura
plural
  • alunecături
  • alunecăturile
genitiv-dativ singular
  • alunecături
  • alunecăturii
plural
  • alunecături
  • alunecăturilor
vocativ singular
plural

alunecătură

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • figurat O alunecătură a gîndurilor în gol îl făcu să tresară: era să adoarmă. D. ZAMFIRESCU, R. 245.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Aluneca + sufix -ătură.
    surse: DEX '98 DEX '09