2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

altíțe sfp vz altiță

ALTÍȚĂ, altițe, s. f. Porțiune ornamentată prin alesătură sau prin cusătură în partea de sus a mânecilor iilor. – Cf. sb. latica.

altiță sf [At: (sec. XVII), ap. HEM 932 / V: ~tițe, (reg) lătiță / Pl: ~țe / E: srb latica] 1 (Mpl) Parte a mânecii de pe umerii cămășilor femeiești (sau bărbătești) brodată cu cusături (sau cu fluturi) Cf umăraș. 2 Cusătură cu arnici și cu mătase de-a lungul mânecilor cămășilor femeiești. 3 (Pex) Cămașă femeiască.

ALTÍȚĂ, altițe, s. f. Porțiune ornamentată prin alesătură sau prin cusătură în partea de sus a mânecilor iilor. – Cf. scr. latica.

ALTÍȚĂ, altițe, s. f. Broderie lată, făcută cu arnici sau cu mătase pe umerii iilor. Purta... bluză cu altițe verzi. SADOVEANU, P. M. 59. Și fete vin să le-nflorești altița, La pragul tău e plină ulicioara. GOGA, P. 30. Altița de pe umăr e bogat cusută cu fluturi de aur. ODOBESCU, S. I 418. ♦ (Metaforic) Cămașă. Pe pieptul tînăr el și-a pus Altiță-n loc de-aramă. COȘBUC, P. I 70. Lina sta-n portiță, Sălta-n vînt a ei altiță. COȘBUC, P. I 49.

ALTÍȚĂ, altițe, s. f. Broderie lată, făcută cu arnici sau cu mătase pe umerii iilor. – Comp. sb. latica.

ALTÍȚĂ ~e f. Broderie care se face pe umerii iilor. /cf. sb. latica

altiță f. umărul unei ii cusut cu flori: cămașă cu altiță. [Banat latiță = serb. LATIȚA].

altíță f., pl. e (sîrb. latica). Cusutura ornamentală (cu florĭ saŭ fluturĭ) de pe umeriĭ cămășilor țărăneștĭ (maĭ ales femeĭești).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

altíță s. f., g.-d. art. altíței; pl. altíțe

altíță s. f., g.-d. art. altíței; pl. altíțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ALTÍȚĂ s. (prin Transilv.) broschiță. (Ie cu ~e.)

ALTIȚĂ s. (prin Transilv.) broschiță. (Ie cu ~e.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

altíță (altíțe), s. f. – Broderie pe partea superioară a mînecii la ie sau cămașă. Lat. altĭtia, de unde it. altezza. Se explică prin poziția relativă a broderiei; partea inferioară a mînecii, cînd este brodată, nu se poate numi astfel. După Cihac, Hasdeu și DAR, din sb. latica „margine de rochie” (de unde, în Ban., var. lătiță); este posibil însă ca cuvîntul sb. să provină din rom. Este dubletul lui alteță, s. f., din it. (sec. XIX).

Intrare: altițe
altițe
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: altiță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • altiță
  • altița
plural
  • altițe
  • altițele
genitiv-dativ singular
  • altițe
  • altiței
plural
  • altițe
  • altițelor
vocativ singular
plural

altiță

  • 1. Porțiune ornamentată prin alesătură sau prin cusătură în partea de sus a mânecilor iilor.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: broschiță 3 exemple
    exemple
    • Purta... bluză cu altițe verzi. SADOVEANU, P. M. 59.
      surse: DLRLC
    • Și fete vin să le-nflorești altița, La pragul tău e plină ulicioara. GOGA, P. 30.
      surse: DLRLC
    • Altița de pe umăr e bogat cusută cu fluturi de aur. ODOBESCU, S. I 418.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Pe pieptul tînăr el și-a pus Altiță-n loc de-aramă. COȘBUC, P. I 70.
        surse: DLRLC
      • Lina sta-n portiță, Sălta-n vînt a ei altiță. COȘBUC, P. I 49.
        surse: DLRLC

etimologie: