alter ego ego alter alter-ego

  • 1. Al doilea eu; persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui.
    surse: Șăineanu, ed. VI DN DEX '98 MDA2 DEX '09
    • 1.1. Om de încredere, prieten nedespărțit.
      surse: DEX '98 DEX '09 DN MDA2

etimologie:

Intrare: alter ego
locuțiune, expresie, compus (I5)
Non-lexem (NL4)
Surse flexiune: DOR
Non-lexem (NL4)
Surse flexiune: DOR
locuțiune, expresie, compus (I5)

9 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

álter égo sm [At: DEX2 / E: lat alter ego] 1 Persoană identică în comparație cu alta. 2 (Fig; rar) Om de încredere.

ÁLTER ÉGO loc. s. m. Al doilea eu; persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui. ♦ Om de încredere, prieten nedespărțit. – Loc. lat.

ÁLTER ÉGO s. m. Al doilea eu; persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui. ♦ Om de încredere, prieten nedespărțit. – Loc. lat.

álter égo (lat.) loc. s. m.

ALTER ÉGO s.m. Al doilea eu; persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui; (p. ext.) om de încredere, prieten nedespărțit. [< lat. alter – alt, ego – eu].

ÁLTER ÉGO s. m. persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui. ◊ prieten nedespărțit. (< lat. alter ego, al doilea eu)

ÁLTER ÉGO m. 1) Un alt eu, interior. 2) Persoană care se aseamănă până la identificare cu o alta. 3) Persoană în care poți avea încredere ca în tine însuți. /Cuv. lat.

alter-ego m. un al doilea eu însumi.