alopátic, ~ă a [At: DA / Pl: ~ici, ~ice / E: fr allopatique] 1-2 De (sau prin) alopatie.

ALOPÁTIC, -Ă, alopatici, -ce, adj. Care aparține alopatiei, care se referă la alopatie. – Din fr. allopathique.

ALOPÁTIC, -Ă, alopatici, -ce, adj. Care aparține alopatiei, care se referă la alopatie. – Din fr. allopathique.

alopátic adj. m., pl. alopátici; f. alopátică, pl. alopátice

alopátic adj. m., pl. alopátici; f. sg. alopátică, pl. alopátice

ALOPÁTIC, -Ă adj. Referitor la alopatie. [< fr. allopathique].

ALOPÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de alopatie; propriu alopatiei. /<fr. allopathique

*alopátic, -ă adj. (d. alopatie; ngr. allopathikós). Care ține de alopatie: sistemă alopatică. Adv. Pin alopatie: a trata alopatic.