15 definiții pentru alișveriș

ALIȘVERÍȘ, alișverișuri, s. n. (Fam.) Vânzare, negoț, afaceri (reușite). – Din tc. alıșveriș.

ALIȘVERÍȘ, alișverișuri, s. n. (Fam.) Vânzare, negoț, afaceri (reușite). – Din tc. alıșveriș.

ALIȘVERÍȘ, alișverișuri, s. n. (Învechit și, azi, familiar) Vînzare, negoț, afaceri. Băcanul făcea astăzi alișveriș mai mare, fiindcă mușteriii se băgaseră în lucruri politicești PAS, L. I 43. Ei, lasă-mă-n pace, omule... înțelege o dată că n-am venit pentru alișveriș... Am o trebuință cu d-l Nae Girimea. CARAGIALE, O. I 182. Nu-i alișveriș nici de o lețcaie în piață. ALECSANDRI, T. 143. ◊ Expr. A face (unui negustor) alișveriș = a cumpăra, a tîrgui (de la un negustor). Te simțeai parcă îndatorat să faci alișveriș brutarului acela. PAS, Z. I 138.

ALIȘVERÍȘ, alișverișuri, s. n. (Fam.) Vânzare, negoț, afaceri. – Tc. alıșveriș „comerț”.

alișveríș (fam.) s. n., pl. alișveríșuri

alișveríș s. n., pl. alișveríșuri

alișveríș sn [At: (1799) URICARIUL I, 88/15 / PI: -uri / V: (înv) alijv-, alejv-, aleș~, ariș- / E: tc alyš-veriš (cf daravere)] (Pfm) 1-2 Negoț (mic). 3 Târguială. 4 (Asr; îe) A face cuiva ~ A cumpăra de la cineva. 3 Amestecătură.

ALIȘVERÍȘ s. v. dever, vânzare.

alișveríș (alișveríșuri), s. n. – Comerț, negoț. – Mr. alișeverișe, megl. alișvăroș. Tc. alișveriș, de la alis „dar” și veris „a lua” (Roesler 587; Șeineanu, II, 17; Lokotsch 63); cf. ngr. ἀλισβερίσι alb. ališveriš, bg. alăšveriš.

alișveriș n. daravere, vânzare. [Turc. ALYȘVERIȘ, comerț, lit. luare-dare, după care s´a modelat sinonimul daravere].

alijveríș n., pl. urĭ și e (turc. alyšveriš, d. alyš, luare, și veriš, dare). Fam. Vînzare în prăvălie, cîștig, dever. – Ceĭ maĭ mulțĭ scriŭ alișveriș, dar nu se zice de cît alijveriș, ca într' un doc. de la 1761 rel. la șangăĭ (Ĭorga).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

alișveríș s. v. DEVER. VÎNZARE.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

alișveriș, alișverișuri s. n. vînzare, negoț; afacere

a face alișveriș expr. (înv.) a cumpăra de la cineva o cantitate mare de marfă.

Intrare: alișveriș
alișveriș substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alișveriș alișverișul
plural alișverișuri alișverișurile
genitiv-dativ singular alișveriș alișverișului
plural alișverișuri alișverișurilor
vocativ singular
plural