9 definiții pentru alezor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALEZÓR, alezoare, s. n. Unealtă așchietoare de formă cilindrică sau conică utilizată la alezare. – Din fr. alésoir.

ALEZÓR, alezoare, s. n. Unealtă așchietoare de formă cilindrică sau conică utilizată la alezare. – Din fr. alésoir.

alezor sn [At: LTR / Pl: ~oare / E: fr alesoir] (Mec) Unealtă (conică sau cilindrică) prevăzută cu dinți puternici și tăietori, servind la alezaj.

ALEZÓR, alezoare, s. n. Unealtă de formă cilindrică sau conică, cu dinți tăietori, care servește la alezare.

ALEZÓR, alezoare, s. n. Unealtă care servește la alezare. – După fr. alésoir.

ALEZÓR s.n. Unealtă folosită pentru alezare. [Cf. fr. alésoir].

ALEZÓR s. n. unealtă așchietoare pentru alezare. (< fr. alésoir)

ALEZÓR ~oáre n. Sculă folosită pentru a aleza. /<fr. alésoir


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

alezór s. n., pl. alezoáre

alezór s. n., pl. alezoáre

Intrare: alezor
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alezor
  • alezorul
  • alezoru‑
plural
  • alezoare
  • alezoarele
genitiv-dativ singular
  • alezor
  • alezorului
plural
  • alezoare
  • alezoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

alezor

  • 1. Unealtă așchietoare de formă cilindrică sau conică utilizată la alezare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: