10 definiții pentru alesătură

ALESĂTÚRĂ, alesături, s. f. Procedeu de ornamentare a țesăturilor populare românești prin separarea și îmbinarea cu mâna, după un model, a firelor de urzeală și de băteală. ♦ Motiv decorativ colorat, realizat în arta populară românească prin procedeul descris mai sus. – Ales2 + suf. -ătură.

ALESĂTÚRĂ, alesături, s. f. Procedeu de ornamentare a țesăturilor populare românești prin separarea și îmbinarea cu mâna, după un model, a firelor de urzeală și de băteală. ♦ Motiv decorativ colorat, realizat în arta populară românească prin procedeul descris mai sus. – Ales2 + suf. -ătură.

ALESĂTÚRĂ, alesături, s. f. (Mai ales la pl.) Desene sau flori într-o țesătură de casă. Preuteasa rămase singură cu stativele și-și aplecă mai tare fruntea pe alesături, în umbra amurgului. SADOVEANU, B. 38. Am admirat noua brînă de piatră, săpată întocmai ca alesăturile unei bogate cămeși țărănești. ODOBESCU, S. II 503. ◊ Fig. Finele și grațioasele alesături sculptate pe piatră sură de Albești. ODOBESCU, S. II 512. ♦ Țesătură împodobită cu flori și desene. Scoarțele și alesăturile din casă.

ALESĂTÚRĂ, alesături, s. f. Desene sau flori într-o țesătură de casă. ♦ Țesătură împodobită cu flori și desene. – Din ales2 + suf. -ătură.

alesătúră s. f., g.-d. art. alesătúrii; pl. alesătúri

alesătúră s. f., g.-d. art. alesătúrii; pl. alesătúri

alesătúră sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: ales2 + -ătură] 1-2 (Înv) Alegere (proastă). 3 Hotărnicire. 4 Alegerea părului în cărări, în codițe. 5 (Mpl) Desen, flori dintr-o țesătură. 6 Flori și mustre ornamentale (în felul celor țesute), sculptate în piatră, lemn etc. 7 Țesături împodobite cu flori și cu mustre.

ALESĂTÚRĂ ~i f. 1) Modele pe o țesătură de casă. 2) Țesătură astfel ornamentată. /<ales + suf. ~ătură

alesătură f. 1. alegerea părului în codițe; 2. flori sau podoabe (la țesături): ele ieau forma de omidă, de păpușă, de porumbei, etc.

alesătúră f., pl. ĭ. Modu de a alege, de a despărți (a așeza) lucrurile (de ex., la alesu păruluĭ cînd îșĭ împletesc femeile coada). Pl. Florĭ saŭ podoabe la țesăturĭ. – Vechĭ alesúră.

Intrare: alesătură
alesătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alesătu alesătura
plural alesături alesăturile
genitiv-dativ singular alesături alesăturii
plural alesături alesăturilor
vocativ singular
plural