10 definiții pentru alemandă allemandă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALEMÁNDĂ, alemande, s. f. Vechi dans de origine populară germană, la început cu caracter vesel, vioi, ulterior, moderat, grav, în doi timpi; melodie după care se execută acest dans. [Scris și: allemandă] – Din fr. allemande.

ALEMÁNDĂ s.f. v. allemandă.

ALEMÁNDĂ s. f. vechi dans de origine germană, inițial vesel, vioi, ulterior moderat, grav; melodia corespunzătoare. (< fr. allemande)

allemándă sf [At: DEX2 / Pl: ~el / E: fr allemande] 1 Vechi dans de origine populară germană, la început cu caracter vesel, vioi, ulterior moderat, grav, în doi timpi. 2 Melodie după care se execută allemanda (1).

ALLEMÁNDĂ, allemande, s. f. Vechi dans de origine populară germană, la început cu caracter vesel, vioi, ulterior, moderat, grav, în doi timpi; melodie după care se execută acest dans. – Din fr. allemande.

ALLEMÁNDĂ, allemande, s. f. Vechi dans german cu caracter vesel, vioi. – Fr. allemande.

ALLEMÁNDĂ s.f. Vechi dans german, cu caracter vesel, vioi; melodia acestui dans. [Scris și alemandă. / < fr. allemande].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

alemándă s. f., g.-d. art. alemándei; pl. alemánde

alemándă s. f., g.-d. art. alemándei; pl. alemánde


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

allemandă (< fr. danse allemande, „dans german”, Allemande), dans* lent în 4/4, de origine germană cu structură ternară (2) simplă. Începe de obicei cu o anacruză (2) (neobligatorie în a. folc., primitivă ce avea o ritmică simplă și accente periodice riguroase). A. devine, în sec. 18, prima piesă din suita* fr.: mai târziu este precedată de o uvertură* sau de un preludiu (2). Prin stilizare, a. și-a pierdut complet caracterul de dans, iar prin transformarea suitei (prima jumătate a sec. 18), a. a dat naștere allegro-ului (2) inițial al sonatei*. ♦ O a. în 3/4, într-un tempo vioi, există și azi în Elveția; fără legătură cu vechea a., este mai apropiată de valsul* repede (Haydn, Trio în mi major; Beethoven, Alla tedesca din Cvartetul op. 131).

Intrare: alemandă
alemandă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alemandă
  • alemanda
plural
  • alemande
  • alemandele
genitiv-dativ singular
  • alemande
  • alemandei
plural
  • alemande
  • alemandelor
vocativ singular
plural
allemandă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • allemandă
  • allemanda
plural
  • allemande
  • allemandele
genitiv-dativ singular
  • allemande
  • allemandei
plural
  • allemande
  • allemandelor
vocativ singular
plural

alemandă allemandă

  • 1. Vechi dans de origine populară germană, la început cu caracter vesel, vioi, ulterior, moderat, grav, în doi timpi; melodie după care se execută acest dans.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: