2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALELÉI interj. (Pop.) Exclamație (precedând o invocație) care exprimă mânia, amenințarea, părerea de rău sau entuziasmul. [Var.: aléi interj.] – Et. nec.

ALELÉI interj. (Pop.) Exclamație (precedând o invocație) care exprimă mânia, amenințarea, părerea de rău sau entuziasmul. [Var.: aléi interj.] – Et. nec.

ALELÉI interj. (Popular) Exclamație care precedă o invocație, exprimînd un sentiment de mînie sau de părere de rău. Alelei, boieri hapsîni, Face-v-ar vîntu țărîni! Că ați fost pînă mai ieri Mari și tari peste averi. DEȘLIU, M. 63 Alelei, hoț de copil, tu cu oile mi-ai păscut iarba, iar eu îți voi mînca capul. BOTA, P. 46. Alelei, tu, Costco, frate, Spune-ne ce gînd te bate? COȘBUC, P. I 130. Alelei, murguleț mic... De-ai putea la bătrînețe, Cum puteai la tinerețe! ALECSANDRI, P. P. 73. ♦ Exclamație de entuziasm. Alelei! pentru tîrnăcoape și seceri. Pentru marea poftă de viață, Pentru aceste proaspete petreceri, Pentru avînturi și pentru întreceri, Pentru sculatul de dimineață! DEȘLIU, G. 19.

ALELÉI interj. Exclamație (precedând o invocație) care exprimă mânia, părerea de rău sau entuziasmul.

ALELÉI interj. (se folosește pentru a exprima mirare, ciudă, mânie sau părere de rău). [Sil. -lei] /Orig. nec.

alelei! int. strigăt de chemare, de îmbărbătare sau de compătimire: alelei! murguleț mic! POP. [V. aleu].

ale sf [At: DEX2 / Pl: ~le / E: fr allèle] (Gen) Genă de un anumit tip de pe același cromozom.

ALÉLĂ, alele, s. f. (Biol.) Genă de un anumit tip de pe același cromozom. – Din fr. allèle.

ALÉLĂ, alele, s. f. (Biol.) Genă de un anumit tip de pe același cromozom. – Din fr. allèle.

ALÉLĂ s.f. (Genet.) Formă diferită a unei gene, care determină o trăsătură diferită a unui caracter. [< fr. allèle, it. allele, cf. gr. allelon – alternativ].

ALÉLĂ s. f. (biol.) fiecare dintre formele sub care poate exista o genă ce ocupă același locus în cromozomii omologi. (< fr. allèle)

ALÉI interj. pop. v. ALELEI.

aléĭ și eléĭ, aleléĭ și eleléĭ interj. de mirare, teamă și regret: Aleĭ, Doamne, ce vorbești! Aleleĭ, să nu-ĭ lăsațĭ! Aleleĭ pe cînd eram om întreg de mă luptam! (vgr. eleleû, strigăt de luptă; bg. elele, sîrb. lela, rus. vsl. óle). V. și aoleo.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

aleléi/aléi (pop.) interj.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ALÉLĂ (< fr. {i}; {s} gr. allelon „reciproc”) s. f. (GENET.) Nume dat oricărei gene dintr-o pereche sau dintr-o serie de gene alternative care pot ocupa același locus și care controlează diferitele expresii (de ex. nuanțele de roșu, alb, galben etc. ale trandafirului) ale aceluiași caracter (în cazul exemplificat, culoarea). Se mai numește alelomorf.

Intrare: alelei
alelei interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • alelei
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • alei
Intrare: alelă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ale
  • alela
plural
  • alele
  • alelele
genitiv-dativ singular
  • alele
  • alelei
plural
  • alele
  • alelelor
vocativ singular
plural

alelei alei

  • 1. popular Exclamație (precedând o invocație) care exprimă mânia, amenințarea, părerea de rău sau entuziasmul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Alelei, boieri hapsîni, Face-v-ar vîntu țărîni! Că ați fost pînă mai ieri Mari și tari peste averi. DEȘLIU, M. 63.
      surse: DLRLC
    • Alelei, hoț de copil, tu cu oile mi-ai păscut iarba, iar eu îți voi mînca capul. BOTA, P. 46.
      surse: DLRLC
    • Alelei, tu, Costeo, frate, Spune-ne ce gînd te bate? COȘBUC, P. I 130.
      surse: DLRLC
    • Alelei, murguleț mic... De-ai putea la bătrînețe, Cum puteai la tinerețe! ALECSANDRI, P. P. 73.
      surse: DLRLC
    • Alelei! pentru tîrnăcoape și seceri. Pentru marea poftă de viață, Pentru aceste proaspete petreceri, Pentru avînturi și pentru întreceri, Pentru sculatul de dimineață! DEȘLIU, G. 19.
      surse: DLRLC

etimologie:

alelă

  • 1. biologie Genă de un anumit tip de pe același cromozom.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • diferențiere genetică Formă diferită a unei gene, care determină o trăsătură diferită a unui caracter.
    surse: DN

etimologie: