15 definiții pentru alegoric

alegóric, [At: CAMIL PETRESCU, V. 68 / PI: -ici, -ice / E: fr allégorique, lat allegoricus] 1 a Caracteristic alegoriei. 2 a Care reprezintă o alegorie. 3 a Exprimat prin pilde. 4 a (Îs) Car ~ Vehicul amenajat cu o platformă, pe care se reprezintă o scenă simbolică și cu care se defilează în anumite zile de sărbătoare. 5 av În mod alegoric.

ALEGÓRIC, -Ă, alegorici, -ce, adj. Caracteristic alegoriei, care reprezintă o alegorie; exprimat în pilde. ◊ Car alegoric = vehicul amenajat cu o platformă, pe care se reprezintă o scenă simbolică și cu care se defilează în anumite zile de sărbătoare. – Din fr. allégorique, lat. allegoricus.

ALEGÓRIC, -Ă, alegorici, -ce, adj. Caracteristic alegoriei, care reprezintă o alegorie; exprimat în pilde. ◊ Car alegoric = vehicul amenajat cu o platformă, pe care se reprezintă o scenă simbolică și cu care se defilează în anumite zile de sărbătoare. – Din fr. allégorique, lat. allegoricus.

ALEGÓRIC,-Ă, alegorici, -e, adj. Caracteristic pentru alegorie, conținînd un sens ascuns, o aluzie ascunsă; exprimat în pilde. «Istoria ieroglifică» a lui D. Cantemir este o scriere alegorică. ◊ [Tranșeea] desparte două lumi... Desparte Trecuturi cu cuprinsul alegoric. Descrise fiecare-n cîte-o carte. CAMIL PETRESCU, V. 68. ◊ Car alegoric = vehicul amenajat cu o platformă pe care se reprezintă o scenă simbolizînd o idee sau o acțiune și cu care se defilează în cadrul anumitor zile de sărbătoare. ◊ (Adverbial) Stema Republicii Populare Romîne reprezintă alegoric bogățiile patriei noastre.

ALEGÓRIC, -Ă, alegorici, -e, adj. Caracteristic alegoriei; exprimat în pilde. ◊ Car alegoric = vehicul amenajat cu o platformă, pe care se reprezintă o scenă simbolică și cu care se defilează în anumite zile de sărbătoare. – Fr. allégorique (lat. lit. allegoricus).

alegóric adj. m., pl. alegórici; f. alegórică, pl. alegórice

alegóric adj. m., pl. alegórici; f. sg. alegórică, pl. alegórice

ALEGÓRIC adj. simbolic. (O imagine ~.)

ALEGÓRIC, -Ă adj. De alegorie, cu sens ascuns; exprimat în pilde. ◊ Car alegoric = vehicul amenajat cu o platformă pe care se reprezintă o scenă simbolică și cu care se defilează la anumite sărbători. [< fr. allégorique].

ALEGÓRIC, -Ă adj. caracteristic alegoriei. ♦ car ~ = vehicul amenajat cu o platformă reprezentând o scenă simbolică și cu care se defilează la anumite sărbători. (< fr. allégorique, lat. allegoricus)

ALEGÓRIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de alegorie; propriu alegoriei. Scriere ~că.Car ~ vehicul prevăzut cu o platformă pe care se reprezintă o scenă simbolică și cu care se defilează la unele sărbători. /<fr. allégorique, lat. allegoricus

alegoric a. ce ține de alegorie: graiu alegoric.

*alegóric, -ă adj. (vgr. allegorikós). Ret. Relativ la alegorie. Adv. În mod alegoric.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ALEGÓRIC adj. simbolic. (O imagine ~.)

ALEGÓRIC, -Ă adj. (< fr. allegorique): în sintagma stil alegoric (v.).

Intrare: alegoric
alegoric adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alegoric alegoricul alegorică alegorica
plural alegorici alegoricii alegorice alegoricele
genitiv-dativ singular alegoric alegoricului alegorice alegoricei
plural alegorici alegoricilor alegorice alegoricelor
vocativ singular
plural