ALCAZÁR, alcazare, s. n. Palat fortificat, foarte ornamentat, de origine maură, construit în Evul Mediu în principalele orașe spaniole. – Din fr., sp. alcazar.

ALCAZÁR, alcazare, s. n. Palat fortificat, foarte ornamentat, de origine maură, construit în evul mediu în principalele orașe spaniole. – Din fr., sp. alcazar.

alcazár s. n., pl. alcazáre

alcazár s. n., pl. alcazáre

alcazár sn [At: DEX² / Pl: ~e / E: fr, sp alcazar] Palat fortificat de origine maură, cu multe ornamentații, construit în Evul Mediu în principalele orașe spaniole.

ALCAZÁR s.n. (Liv.) Cetate sau palat întărit în Spania. [Pl. -re. / < sp. alcazar].

ALCAZÁR s. n. palat întărit, de origine maură, în Spania. (< sp., fr. alcazar)