3 intrări
20 de definiții
din care- explicative (17)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
alcali2 sn vz alcaliu
alcali1- [At: DN3 / E: alcalin] Element prim de compunere cu semnificația „alcalin”.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ALCALI = ALCALIU.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ALCALI- Element prim de compunere savantă, cu semnificația „alcalin”. [< ar. al-kali – plantă marină].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALCALI- elem. „alcalin”. (< fr. alcali-, cf. ar. al-kali, plantă marină)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
alcali n. nume dat unor oxide minerale (potasă, sodă, amoniac) și unor substanțe extrase din vegetale: chinina (extrasă din chinchina), morfina (extrasă din mac), nicotina (extrasă din tutun), etc. Mai toate aceste substanțe sunt otrăvuri violente.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*álcali saŭ alcalí m. și n. fără pl. (fr. alcali, it. sp. álcali, d. ar. al-qali, planta din care se scoate sodiu. V. caliŭ). Chim. O substanță ale căreĭ proprietățĭ chimice-s analoage cu ale sodiuluĭ și potasiuluĭ. Alcali valátil, amoniac.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALCALIU, alcalii, s. n. Hidroxid al unor metale alcaline și al ionului amoniu. – Din fr. alcali.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
alcaliu sn [At: DA ms / V: (înv) alcali sn / Pl: nct / E: fr alcali] 1 (Chm) Bază. 2 Plantă marină din a cărei cenușă se produce sodă. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ALCALIU (pl. -alii) sn. 🔬 Nume care, în chimia veche, se da celor trei baze solubile: potasa sau alcaliul mineral, soda sau alcaliul vegetal și amoniacul sau alcaliul volatil; chimiștii moderni au conservat acest termen pentru aceste trei corpuri, dar îl mai aplică litinei, baritei, etc. [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ALCALIU, alcalii, s. n. Compus chimic caustic, cu gust leșietic, care, împreună cu un acid, formează o sare. [Pr.: -li-u] – Din fr. alcali.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ALCALIU, alcalii, s. n. Compus chimic caustic, cu gust leșiatic, care colorează în albastru hîrtia roșie de turnesol și care, în unire cu un acid, formează o sare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ALCALIU, alcalii, s. n. Compus chimic care, în unire cu un acid, formează o sare. – Fr. alcali.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ALCALIU s.n. (Chim.) Compus chimic caustic care albăstrește hîrtia roșie de turnesol și care, în unire cu un acid, formează o sare; bază. [Pron. -liu, pl. -ii. / < fr. alcali, cf. ar. al-kali – plantă marină].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ALCALII s. n. pl. hidroxizii metalelor alcaline. (< fr. alcali)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ALCALIU ~i n. mai ales la pl. Compus chimic caustic care albăstrește hârtia roșie de turnesol și care, în combinație cu un acid, formează o sare; bază. /<fr. alcali
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amoniac a. se zice de o sare, numită obișnuit țiperig. ║ n. gaz incolor (numit și alcali volatil) compus din azot și hidrogen; dizolvat, se întrebuințează pentru a curăța argintării, grăsimea de pe stofe și pentru a cauteriza mușcătura insectelor sau a șerpilor.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
alcaliu [liu pron. lĭu] s. n., pl. alcalii, art. alcaliile (desp. -li-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
alcaliu [liu pron. lĭu] s. n., pl. alcalii, art. alcaliile (-li-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
alcaliu s. n., pl. alcalii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- pronunție: alcalĭu
substantiv neutru (N53) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N70) Surse flexiune: MDA2 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
alcalielement de compunere, prefix
- 1. Element prim de compunere savantă, cu semnificația „alcalin”. MDA2 DN
etimologie:
- alcali- MDN '00
- alcalin MDA2
alcaliu, alcaliisubstantiv neutru
- 1. Hidroxid al unor metale alcaline și al ionului amoniu. DEX '09 MDN '00
- diferențiere Compus chimic caustic, cu gust leșietic, care, împreună cu un acid, formează o sare. MDA2 DEX '98 DLRLC DNsinonime: bază
-
- 2. Plantă marină din a cărei cenușă se produce sodă. MDA2
etimologie:
- alcali DEX '09 MDA2 DEX '98 DN