7 definiții pentru alburi

alburí vi [At: DDRF / Pzi: ~resc / E: alboare] 1 A răspândi o lumină albicioasă. 2 A se zări ca ceva alb.

ALBURÍ, pers. 3 alburește, vb. IV. Intranz. A răspândi o lumină albicioasă, a se zări ca ceva alb. – Din alboare.

ALBURÍ, pers. 3 alburește, vb. IV. Intranz. A răspândi o lumină albicioasă, a se zări ca ceva alb. – Din alboare.

ALBURÍ, pers. 3 alburește, vb. IV. Intranz. A răspîndi o lumină albicioasă, a se zări ca ceva alb, luminos.

ALBURÍ, pers. 3 alburește, vb. IV. Intranz. A răspândi o lumină albicioasă, a se zări ca ceva alb. – Din alboare.

alburí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 sg. alburéște, imperf. 3 sg. albureá; conj. prez. 3 să albureáscă

alburí vb., ind. prez. 3 sg. alburéște, imperf. 3 sg. albureá; conj. prez. 3 sg. și pl. albureáscă

Intrare: alburi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • alburi
  • alburire
  • alburit
  • alburind
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • alburește
(să)
  • alburească
  • alburea
  • alburi
  • alburise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • alburesc
(să)
  • alburească
  • albureau
  • alburi
  • alburiseră