9 definiții pentru albaspină

albaspínă sf [At: MACEDONSKI O. IV / PI: nct / E: fr aubépine] (Bot; rar, nob) Păducel (Crataegus monogyma).

ALBASPÍNĂ s. f. (Bot.) Păducel. – Din lat. alba spina, it. albaspina.

ALBASPÍNĂ s. f. (Bot.) Păducel. – Din lat. alba spina, it. albaspina.

ALBASPÍNĂ S. f. (Bot.; rar) Păducel. Creștea un stuf de albaspină Ce înflorea voios la soare. MACEDONSKI, O. I 22.

ALBASPÍNĂ s. f. (Bot.) Păducel. – Lat. lit. alba spina.

albaspínă (-bas-pi- / -ba-spi-) s. f., g.-d. art. albaspínei

albaspínă s. f. (sil. mf. -spi-), g.-d. art. albaspínei

ALBASPÍNĂ s.f. Arbust spinos din familia rozaceelor, cu frunze crestate, cu flori albe dispuse în buchețele și cu fructe comestibile, cultivat ca plantă ornamentală; (pop.) Păducel. [Pl. -ne. / < lat. alba spina, cf. it. albaspina].

ALBASPÍNĂ s. f. arbust spinos din familia rozaceelor, cu frunze crestate, flori albe în buchețele și cu fructe comestibile; păducel. (< lat. alba spina, it. albaspina)

Intrare: albaspină
albaspină substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular albaspi albaspina
plural albaspine albaspinele
genitiv-dativ singular albaspine albaspinei
plural albaspine albaspinelor
vocativ singular
plural