ALB adj., cf. lat. Alba, Albinus, nume de persoană. I. 1. Alb (17 B II 380); -ești s; -escu, Dragoș, 1451 (Sur XVIII); Albăscul, mold. (Sur XIX). 2. Albu, pren. (P Bor 38, 99, 100); – cel Mare boier (16 B III 4) 1430; Moș – (Anton Pann); – Negrul (17 B IV 39); Albul (Hur); – comis, zis și Albea (Ț-Rom 361, 367); Albul/ea ard., 1582 (Paș); -escu; -eț act. și t. 3. Albac s., ard.; Albeacu, fam., act. 4. Alban (17 B I 453; 17 A II 197; Vr; Paș; Moț); Albean ard., 1680 (Paș). 5. Albaș (C. Bog; Băl II); – vorn. (17 A II 46); – din Tîrgșor (16 B V 57); -u (Ard); -u din Brașov (Mz PI I 104). 6. Albăia t. (16 A III 17). 7. Albea, stolnic, 1492 (RA II). 7. bis, Albei, I., act.; Albeiu (Bz); Albeu, ard. (11-13 C 24); Albeico (17 B II 78); Albeaiu olt. (Sd VI 461). 8. Albeț (Șchei I); – Stan (Aș Br 71) -u (Sd X); Albeață, Em. (Tel 58). 9. Albie (Sd XVI); -i 1623 (Bi A 56); -i, Stan zis și Albeci din Bojorani (17 B II 225); Albiei, G. (Sur XIII), etc; Albeci, Moisei 1645 (Cat mold II); Albicea (16 B V 182). 10. Albin sau Albini, ofițer, ard., 1848; Albenică s. (Giur 344); Albineț, An. (Băl VI; Sur XIII); -u b. (Arh). 11. Albișĭ (17 B I 261); Albișor (Glos). 12.Alblia t. 13. Alboe (17 A II 230); Alboiu, Ion (Buc.); Alboiță, ard. sec. 18. 14. Albot/a s.; -ă, frecv. în sec. XV – XVI (Sur XVIII); -ă, Barbul zis și Albotescul (AO VII 463); Albotin (Bi A 59). 15. Alburuș (Tocilescu, Mat. folc. I). Albuș, Ioan (Î Div); -el (BG LIII 156); -oiu (Sd X); -ca, mold. sec. XVI. 17. Albui/a, -ele tt. (Mus). 18. Albuță (16 B IV 79). 19. Feminine: Alba (C Ștef; 17 B I 172; Sd X; Cotr 78; Moț; 16 A I 245, II 128, III 9; Sur V; P¹⁴ fila 17) etc. 20. Dalb 1584 (AO XV; -u (16 B V 107); -ul, V. (Sur III). 21. Dălbea (Ard II 31). 22. Cf. Dolbe, St., munt. (BCI VIII 34); -a, N., act.; pt. Dolban v. Dălban. II. Forme corespunzătoare străine: 1. Din sl. ьeлa „alb”: v. Belu, Bil și derivatele acestora. 2. Din ung. fehér „alb”, v. Feier.