6 definiții pentru alat

alát1 sn [At: DA ms 68 / Pl: ~uri / E: nct] (Csc) Dependințele gospodăriei.

alát2, ~ă a [At: DN / Pl: ~ați, -e / E: it alato] 1 (Liv) Înaripat. 2 (Liv) Sublim. 3 (Bot; d.organe ale plantelor) Cu aspect de aripă.

ALÁT, -Ă adj. 1. (Liv.) Cu aripi; înaripat, elevat, sublim. 2. (Bot.; despre unele organe) Cu aspect de aripă. [< it. alato].

ALÁT, -Ă adj. 1. (livr.) cu aripi; înaripat, elevat. 2. (bot.; despre organe) cu aspect de aripă. (< lat. alatus)

3) halát n., pl. urĭ (turc. halat, id.). Munt. Dun. Odgon. Lanțu cu care se strînge moara ca s´o opreștĭ. – În Olt. alát: aŭ tăĭat alaturile care legaŭ vasu de mal și s´aŭ îndreptat spre Vidin (fugind de la Calafat. Univ. 13 Nov. 1914; 1, 6).

Intrare: alat
alat
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alat alatul ala alata
plural alați alații alate alatele
genitiv-dativ singular alat alatului alate alatei
plural alați alaților alate alatelor
vocativ singular
plural