3 definiții pentru alaciu

ALÁCIU adj. v. bălțat, pătat, pestriț, tărcat.

alaciu a. Buc. 1. bălțat (de vite): nouă cirede de vaci, toate cu viței alaci POP.; 2. fig. amestecat: asta-i lumea cea alace, face omul cum îi place POP. [V. alac; 3. alaciu e refăcut din pl. alace].


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

aláciu adj. v. BĂLȚAT. PĂTAT. PESTRIȚ. TĂRCAT.

Intrare: alaciu
alaciu
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alaciu alaciul alacie alacia
plural alacii alaciii alacii alaciile
genitiv-dativ singular alaciu alaciului alacii alaciei
plural alacii alaciilor alacii alaciilor
vocativ singular
plural