3 definiții pentru alaciu
ALÁCIU adj. v. bălțat, pătat, pestriț, tărcat.
alaciu a. Buc. 1. bălțat (de vite): nouă cirede de vaci, toate cu viței alaci POP.; 2. fig. amestecat: asta-i lumea cea alace, face omul cum îi place POP. [V. alac; 3. alaciu e refăcut din pl. alace].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Definiții din dicționare specializate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
alaciu adj. v. BĂLȚAT. PĂTAT. PESTRIȚ. TĂRCAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: alaciu
alaciu adjectiv
| adjectiv (A110) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | alaciu | alaciul | alacie | alacia |
| plural | alacii | alaciii | alacii | alaciile | |
| genitiv-dativ | singular | alaciu | alaciului | alacii | alaciei |
| plural | alacii | alaciilor | alacii | alaciilor | |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||