2 intrări

17 definiții

AGRÍȘ, agriși, s. m. Arbust cu ramuri spinoase, cu frunze lobate și cu fructe comestibile, care crește spontan în regiunile de munte (Ribes uva-crispa). [Acc. și: ágriș] – Din magh. egres.

ÁGRIȘ, agriși, s. m. Arbust cu ramuri spinoase, cu frunze lobate și cu fructe comestibile, care crește spontan în regiunile de munte. (Ribes uva-crispa). – Din magh. egres.

ÁGRIȘ, agriși, s. m. Arbust cu ramuri spinoase și cu fructe comestibile; crește prin locuri stîncoase, dar se cultivă și în grădini (Ribes grossularia). – Accentuat și: agríș.

ÁGRIȘ, agriși, s. m. Arbust cu ramuri spinoase și cu fructe comestibile. (Ribes grossularia). – Magh. egres.

agríș / ágriș (a-griș) s. m., pl. agríși / ágriși

ágriș s. m. (sil. -griș), pl. ágriși

ágriș sm [At: ANON. CAR., ap. LB / V: acriș, -reș, agrij, aghireș / A și: agriș / PI: -i / E: mg egres] (Bot) 1 Arbust din familia fragaceelor cu ramuri spinoase, cu frunze lobate, cu flori mici, verzui și cu fructe comestibile, verzi, galbene sau roșii, care crește în regiunile de munte Si: (reg) aguridă2, borboană, coacăz, flocoșele, fragi, razachie, smirdar, struguri (Ribes grossularia). 2 (Îs) ~negru Struguri negri (Ribes nigrum). 3 (Îs) ~nealtuit Cuișoare (Ribes aureum). 4 (Îs) -porumșoară Păltior {Ribes petracum). 5 (Îs) ~roșu Coacăz (Ribes rubrum).

ÁGRIȘ s. (BOT.; Ribes uva-crispa) (reg.) pomușoară, rezachie, rișiță, struguri-spinoși (pl.).

ágriș (-și), s. m. – Arbust cu fructe comestibile. – Var. (Trans.) agríșe, aghireáșe. Mag. egres (DAR; Gáldi, Dict., 82), care îl derivă din germ. med. agras (‹ v. fr. aigraslat. *acrus, cf. acru). De remarcat că *acrus s-a contaminat probabil, din epoca lat., cu agrestis, și că de la „agrest” a ajuns să însemne „strugure verde”, cf. it. agresto, sp. agraz. Din it. cuvîntul a ajuns, cu sensul de „arbust cu fructe comestibile”, în sl. agres, ceh. agrest, pol. agrest (Berneker 25). Accentul rom. (ágriș) arată că nu poate fi vorba de un etimon sl., și că trebuie plecat de la mag. Totuși, var. dovedesc și existența unui prototip sl., fără a părea probabilă o der. directă din lat. (cf. REW 92, și Meillet, s. v. ager). Tot din it. provin alb. grestë, sb. greš, ogrešta, (Miklosich, Fremdw., 73), rus. agrus, dar cu sensul de „strugure verde”. – Der. agrișe, s. f. (fructul agrișului).

ÁGRIȘ ~i m. Arbust cu ramuri ghimpoase și cu fructe comestibile dulci-acrișoare, de culoare verde-gălbuie. [Sil. a-griș] /<ung. egres

Agriș m. afluent al Someșului, curge paralel cu Almașul.

agriș m. arbust care produce agrișe (Ribes grossularia). [Ung. EGRES].

ágriș m. (d. agrișă). Tufa care produce agrișe (ribes grossularia). – În vest agríș. V. coacăz.

AGRIȘ-RÓȘU s. v. coacăz, dracilă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ÁGRIȘ s. (BOT.; Ribes uva-crispa) (reg.) pomușoáră, rezachíe, ríșiță, struguri-spinóși (pl.).

agríș, agriși, s.m. – (bot.) Arbust cu ramuri spinoase și fructe comestibile dulci-acrișoare (Ribes grossularia). ♦ (top.) Agriș, fânațe în Vadu Izei (Vișovan, 2005). ♦ (onom.) Agrișan, nume de familie (DFN, 2007). – Din magh. egres „agriș” (< germ. med. agras < fr. aigras < lat. *acrus) (DAR, Galdi, DEX, DER).

agriș-róșu s. v. COACĂZ. DRACILĂ.

Intrare: agriș
agriș
substantiv masculin (M1) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular agriș agrișul
plural agriși agrișii
genitiv-dativ singular agriș agrișului
plural agriși agrișilor
vocativ singular
plural
Intrare: Agriș
Agriș
substantiv propriu (SPM001S) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Agriș Agrișul
plural
genitiv-dativ singular Agriș Agrișului
plural
vocativ singular
plural