15 definiții pentru agrar

agrár, ~ă a [At: DA / Pl: ~i, -e / E: fr agraire, lat agratius] 1 Care se referă la proprietatea funciară și la problemele ei Si: agrarian. 2 Care aparține proprietății funciare și problemelor ei Si: agrarian. 3 Agricol (5). 4 (D. terenuri) Destinat culturilor agricole.

AGRÁR, -Ă, agrari, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se referă la proprietatea funciară și la problemele legate de această proprietate, care se sprijină în special pe agricultură; agrarian, agricol (3). Țară agrară. 2. S. m. și f. Adept al agrarianismului. – Din fr. agraire, lat. agrarius.

AGRÁR, -Ă, agrari, -e, adj. Care se referă la proprietatea funciară și la problemele legate de această proprietate, care se sprijină în special pe agricultură; agrarian, agricol (3). Țară agrară. – Din fr. agraire, lat. agrarius.

AGRÁR, -Ă, agrari, -e, adj. Care se referă la proprietatea funciară și la problemele politice, juridice, economice etc. legate de această proprietate. Lege agrară.La chemarea partidului, poporul nostru a zdrobit manevrele reacțiunii grupate în jurul regelui, a adus la putere un guvern democratic în care clasa muncitoare avea rolul conducător, a înfăptuit transformări agrare revoluționare. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 32. ◊ Reformă agrară = reformă prin care marile latifundii moșierești sînt expropriate și împărțite țăranilor muncitori fără pămînt sau cu pămînt puțin. Noul guvern [constituit la 6 martie 1945] n-a avut decît să legifereze, din primele zile, reforma agrară, a cărei aplicare începuse de fapt cu cîteva săptămîni înainte, prin lupte revoluționare. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 273. Problemă (sau chestiune) agrară = problema căilor de dezvoltare a agriculturii și a raporturilor de clasă la sate. În regiunile cu naționalități conlocuitoare, rezolvarea problemei agrare se agrava și se împletea [după reforma agrară din 1921] cu asuprirea națională crescîndă a maselor poporului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 267. Țară agrară = țară care își sprijină economia în special pe producția agricolă. Împletirea crizei industriale [din 1929-1933] cu criza agrară a atins grav toate țările agrare și semiagrare. IST. R.P.R. 567.

AGRÁR, -Ă, agrari, -e, adj. Care se referă la proprietatea funciară și la problemele legate de această proprietate. ◊ Reformă agrară = reformă prin care marile latifundii moșierești sunt expropriate și împărțite țăranilor muncitori. Problema (sau chestiunea) agrară = problema căilor de dezvoltare a agriculturii și a raporturilor de clasă la sate. Țară agrară = țară care își sprijină economia în special pe producția agricolă. – Fr. agraire (lat. lit. agrarius).

agrár (a-grar) adj. m., pl. agrári; f. agráră, pl. agráre

agrár adj. m. (sil. -grar), pl. agrári; f. sg. agráră, pl. agráre

AGRÁR, -Ă adj. Referitor la proprietatea funciară și la problemele legate de ea. ◊ Reformă agrară = reformă a relațiilor de proprietate asupra pământului; (de obicei) reformă prin care marile latifundii sunt expropriate. [< lat. agrarius, cf. fr. agraire].

AGRÁR, -Ă adj. referitor la proprietatea funciară; agrarian, agricol. ♦ reformă ~ă = reformă a relațiilor de proprietate asupra pământului. ◊ în care predomină agricultura. (< fr. agraire, lat. agrarius)

AGRÁR ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de proprietatea funciară și de problemele legate de ea. Reformă ~ă. 2) În care predomină agricultura; agricol. Țară ~ă. [Sil. a-grar] /<fr. agraire, lat. agrarius

agrar a. privitor la câmp: măsură agrară; lege agrară, care regula împărțeala pământurilor cucerite între cetățenii romani.

*agrár, -ă (lat. agrarius, de la ager, ogor). Relativ la ogoare: măsură agrară, legĭ agrare. S. m. Partidu agrarilor, al proprietarilor de pămînt în Germania.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

AGRÁR adj. agricol, (rar) agrarián, plugărésc. (Munci ~.)


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

agrar, -ă, agrari, -e adj. (iron.d. oameni) 1. provenit din mediul rural 2. necioplit, necivilizat

Intrare: agrar
agrar adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular agrar agrarul agra agrara
plural agrari agrarii agrare agrarele
genitiv-dativ singular agrar agrarului agrare agrarei
plural agrari agrarilor agrare agrarelor
vocativ singular
plural