2 intrări

10 definiții

agonístică s. f., g.-d. art. agonísticii

agonístică s. f., g.-d. art. agonísticii

AGONÍSTICĂ s.f. Disciplină gimnastică la vechii greci care se ocupa cu luptele atletice. [< fr. agonistique].

agonistic, ~ă [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice a / E: fr agonistique] 1 a (Spt) Referitor la lupte. 2 a Atletic. 3 a (Flz) Privitor la lupta de idei. 4 sf (La vechii greci) Disciplină sportivă care se ocupa cu luptele atletice.

agonístic adj. m., pl. agonístici; f. agonístică, pl. agonístice

agonístic adj. m., pl. agonístici; f. sg. agonístică, pl. agonístice

AGONÍSTIC, -Ă adj. Referitor la lupta de idei. [< fr. agonistique, cf. lat. agonisticus, gr. agonistikos].

AGONÍSTIC, -Ă I. adj. 1. referitor la lupte; atletic. 2. (fil.) referitor la lupta de idei. II. s. f. parte a gimnasticii la vechii greci care cuprindea luptele atletice. (< fr. agonistique)

*agonístic, -ă adj. (vgr. agonistikós, d. agón, luptă. V. agonie). Relativ la luptele atletice ale vechilor Grecĭ: jocurĭ agonistice. S.f., pl. ĭ. Partea gimnasticiĭ relativă la luptele atletice.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

AGONÍSTICI, s. m. pl. Adepți ai unei secte creștine formată în Africa romană (sec. 4-5) înglobînd mai ales populația rurală și reprezentînd aripa radicală a donatiștilor. A. consideră Biserica Romei trădătoare a credinței creștine; practicau asceza și martirajul.

Intrare: agonistic
agonistic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agonistic
  • agonisticul
  • agonisticu‑
  • agonistică
  • agonistica
plural
  • agonistici
  • agonisticii
  • agonistice
  • agonisticele
genitiv-dativ singular
  • agonistic
  • agonisticului
  • agonistice
  • agonisticei
plural
  • agonistici
  • agonisticilor
  • agonistice
  • agonisticelor
vocativ singular
plural
Intrare: agonistică
agonistică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • agonistică
  • agonistica
plural
genitiv-dativ singular
  • agonistici
  • agonisticii
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)