3 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aglutinánt, ~ă [At: DA / Pl: ~nți, ~e / E: fr agglutinant, lat agglutinans, -ntis] 1 a Care unește. 2 a (Îs) Limbă ~ă Limbă în care raporturile gramaticale se exprimă prin alipirea unor afixe la rădăcina cuvântului. 3 sm Anticorp care coagulează bacteriile pătrunse în organismele animale. 4 sn Substanță vâscoasă din amidon, dextrină, gumă și albumină, care fixează imprimeul pe țesături.

AGLUTINÁNT, -Ă, aglutinanți, -te, adj., s. m., s. n. I. Adj. Care unește, lipește, care aglomerează prin alipire, care servește la aglutinare. ◊ Limbă aglutinantă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă prin alipirea unor afixe la rădăcina cuvântului. II. 1. S. m. Anticorp în organismul animal care are proprietatea de a coagula bacteriile pătrunse în organism. 2. S. n. Substanță vâscoasă preparată din amidon, dextrină, gumă și albumină, care se adaugă în pasta de imprimat pentru a păstra desenul pe țesătură. – Din fr. agglutinant, lat. agglutinans, -ntis.

AGLUTINÁNT, -Ă, aglutinanți, -te, adj., subst. I. Adj. Care unește, lipește, care aglomerează prin alipire, care servește la aglutinare. ◊ Limbă aglutinantă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă prin alipirea unor afixe la rădăcina cuvântului. II. 1. S. m. Anticorp în organismul animal care are proprietatea de a coagula bacteriile pătrunse în organism. 2. S. n. Substanță vâscoasă preparată din amidon, dextrină, gumă și albumină, care se adaugă în pasta de imprimat pentru a păstra desenul pe țesătură. – Din fr. agglutinant, lat. agglutinans, -ntis.

AGLUTINÁNT, -Ă, aglutinanți, -te, adj. Care unește, care lipește strîns, care aglomerează prin alipire. Substanțe aglutinante. Ser aglutinant. Limbă aglutinantă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă prin aglutinarea de diverse afixe la rădăcina cuvîntului. Limbile fino-ugrice și turco-tătare sînt limbi aglutinante. ♦ (Substantivat, m.) Substanță vîscoasă cu care se amestecă un colorant pentru a putea fi aplicat ca o pastă asupra unei țesături de imprimat.

AGLUTINÁNT2, -Ă, aglutinanți, -te, adj. Care unește, lipește, care aglomerează prin alipire. ◊ Limbă aglutinantă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă prin alipirea unor afixe la rădăcina cuvântului. – Fr. agglutinant (lat. lit. agglutinans, -ntis).

AGLUTINÁNT1, aglutinanți, s. m. 1. Anticorp în organismul animal care are proprietatea de a coagula bacteriile pătrunse în organism. 2. Substanță care are proprietatea de a coagula coloizii. – Fr. agglutinant.

AGLUTINÁNT, -Ă adj. Care aglutinează. ◊ Limbă aglutinantă = limbă în care relațiile gramaticale dintre cuvinte se exprimă cu ajutorul afixelor adăugate la rădăcina cuvântului. [Cf. fr. agglutinant].

AGLUTINÁNT s.m. 1. Anticorp care coagulează bacteriile pătrunse în organism. 2. Substanță care are proprietatea de a coagula coloizii. ♦ Material de legătură între agregate (2). [Cf. fr. agglutinant].

AGLUTINÁNT, -Ă I. adj. care aglutinează. ♦ limbă ~ă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă cu ajutorul afixelor atașate la rădăcina cuvântului. II. s. m. anticorp care coagulează bacteriile din organism. III. s. n. 1. substanță care are proprietatea de a coagula coloizii. 2. material de legătură între agregate (2). (< fr. agglutinant)

AGLUTINÁNT1 ~tă (~ți, ~te) Care aglutinează. Substanță ~tă.Limbă ~tă limbă în care raporturile gramaticale se exprimă prin atașarea afixelor la rădăcina cuvântului. /<fr. agglutinant, lat. agglutinans, ~ntis

AGLUTINÁNT2 ~ți m. Substanță vâscoasă care se adaugă la pasta de imprimat pentru a păstra desenul pe țesătură. /<fr. agglutinant, lat. agglutinans, ~ntis

aglutinant a. limbi aglutinante, în cari flexiunile sunt înlocuite cu vorbe alipite. Ex. limbile turco-tatare.

*aglutinánt, -ă (lat. agglútinans, -ántis; fr. -nant). Care unește, care încheĭe: substanță aglutinantă. Limbĭ aglutinante saŭ aglomerante, cele în care rădăcinile se aglomerează fără a se topi de tot, ca să formeze compușĭ care exprimă combinațiunĭ de ideĭ și relațiunĭ de orĭ-ce fel, precum e ungureasca. S. n., pl. e. Substanță aglutinantă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

aglutinánt3 (substanță, material) (a-glu-) s. n., pl. aglutinánte

aglutinánt1 (a-glu-) adj. m., pl. aglutinánți; f. aglutinántă, pl. aglutinánte

aglutinánt2 (anticorp) (a-glu-) s. m., pl. aglutinánți

aglutinánt (ind. text.) s. n. (sil. -glu-), pl. aglutinánte

aglutinánt adj. m. (sil. -glu-), pl. aglutinánți; f. sg. aglutinántă, pl. aglutinánte

aglutinánt (anticorp) s. m. (sil. -glu-), pl. aglutinánți


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

AGLUTINÁNT, -Ă adj. (cf. fr. agglutinant): în sintagma limbă aglutinantă (v.).

Intrare: aglutinant (adj.)
aglutinant1 (adj.) adjectiv
  • silabație: a-glu-
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aglutinant
  • aglutinantul
  • aglutinantu‑
  • aglutinantă
  • aglutinanta
plural
  • aglutinanți
  • aglutinanții
  • aglutinante
  • aglutinantele
genitiv-dativ singular
  • aglutinant
  • aglutinantului
  • aglutinante
  • aglutinantei
plural
  • aglutinanți
  • aglutinanților
  • aglutinante
  • aglutinantelor
vocativ singular
plural
Intrare: aglutinant (s.m.)
aglutinant2 (s.m.) substantiv masculin
  • silabație: a-glu-
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aglutinant
  • aglutinantul
  • aglutinantu‑
plural
  • aglutinanți
  • aglutinanții
genitiv-dativ singular
  • aglutinant
  • aglutinantului
plural
  • aglutinanți
  • aglutinanților
vocativ singular
plural
Intrare: aglutinant (s.n.)
aglutinant3 (s.n.) substantiv neutru
  • silabație: a-glu-
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aglutinant
  • aglutinantul
  • aglutinantu‑
plural
  • aglutinante
  • aglutinantele
genitiv-dativ singular
  • aglutinant
  • aglutinantului
plural
  • aglutinante
  • aglutinantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

aglutinant (adj.)

  • 1. Care unește, lipește, care aglomerează prin alipire, care servește la aglutinare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Substanțe aglutinante. Ser aglutinant.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Limbă aglutinantă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă prin alipirea unor afixe la rădăcina cuvântului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • Limbile fino-ugrice și turco-tătare sunt limbi aglutinante.
        surse: DLRLC

etimologie:

aglutinant (s.m.)

  • 1. Anticorp în organismul animal care are proprietatea de a coagula bacteriile pătrunse în organism.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM DN

etimologie:

aglutinant (s.n.)

  • 1. Substanță vâscoasă preparată din amidon, dextrină, gumă și albumină, care se adaugă în pasta de imprimat pentru a păstra desenul pe țesătură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Material de legătură între agregate.
      surse: MDN '00

etimologie: