aglomerare sf [At: IOANOVICI, TEHN. 32 / Pl: ~rări / E: aglomera] 1 Îngrămădire. 2 (D. un loc) Suprapopulare. 3 Unire între ele a granulelor, a firelor sau a fâșiilor care compun un material folosind un aglomerant (1). 4 Încărcare a programului de muncă.

AGLOMERARE, aglomerări, s. f. Acțiunea de a (se) aglomera și rezultatul ei. 1. (Rar) Îngrămădire, aglomerație. (Concretizat, urmat de determinări introduse prin prep. «de») Grup compact (și numeros). Sub cerul liber, aglomerări de oameni, trudite și pitorești, scormonesc pămîntul [în cărămidarii]. BOGZA, C. O. 216. 2. (Tehn.) Legarea într-un singur corp solid a părților de dimensiuni mici ale unor materiale oarecare, de obicei cu ajutorul unui aglomerant.

AGLOMERARE, aglomerări, s. f. Acțiunea de a (se) aglomera și rezultatul ei; îngrămădire, aglomerație. ♦ (Concr.) Grup compact (și numeros).

AGLOMERARE s.f. Acțiunea de a (se) aglomera și rezultatul ei; aglomerație. ♦ (Concr.) grup compact. [< aglomera].

aglomerare f. grămădire, îmbulzeală.

aglomera [At: I. IONESCU, M. 101 / Pzi: ~rez / E: fr agglomérer, lat agglomerare] 1-2 vtr A (se) strânge la un loc în număr mare Vz a (se) îngrămădi, a se înghesui. 3 vr (D. un loc) A deveni suprapopulat. 4 vt (D. unele substanțe) A uni între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material. 5 vt A încărca pe cineva cu prea multe treburi.

*AGLOMERA (-erez) l. vb. tr. A îngrămădi, a strînge grămadă: a aglomerat pe moșie toți muncitorii din satele dimprejur. II. vb. refl. A se îngrămădi, a se strînge grămadă; a se înghesui: grupuri se aglomerează la răspîntii, unde discută fierbinte (CAR.) [fr. < lat.].

*AGLOMERAȚIUNE, *AGLOMERAȚIE sf. Îngrămădire; îmbulzeală, înghesuială: n’am putut răzbi din pricina aglomerațiunii [fr. < lat.].

AGLOMERA, aglomerez, vb. I. Refl. (Despre oameni sau obiecte) A se strînge la un loc în număr mare, a se aduna grămadă, a se îngrămădi. Nu trebuie lăsate să se aglomereze hîrtiile urgente. ◊ (Despre locul în care se îngrămădesc oameni sau obiecte) A deveni suprapopulat. Magazinul s-a aglomerat.

AGLOMERA, aglomerez, vb. I. 1. Refl. A se strînge la un loc în număr mare; a se îngrămădi. ♦ (Despre un loc) A deveni suprapopulat. 2. Tranz. (Despre unele substanțe) A lega între ele granulele, firele sau fîșiile care compun un material. – Fr. agglomérer (lat. lit. agglomerare).

AGLOMERA vb. I. 1. refl. A se aduna laolaltă (în număr mare); a se înghesui, a se îngrămădi. ♦ (Despre orașe etc.) A se suprapopula. 2. tr. (Despre unele substanțe) A lega între ele granulele, firele sau fîșiile care compun un material. [P.i. -rez. / < fr. agglomérer, cf. it., lat. agglomerare].

AGLOMERA vb. I. refl. a se aduna laolaltă; a se îngrămădi; a se concentra. ◊ (despre orașe) a se suprapopula. II. tr. a lega între ele părțile componente ale unui material. (< fr. /s’/agglomérer, lat. agglomerare)

A AGLOMERA ~ez tranz. 1) A face să se aglomereze. 2) (materiale în formă de granule, fire etc.) A uni cu un liant încât să formeze un tot omogen. [Sil. a-glo-] /<fr. agglomérer, lat. agglomerare

A SE AGLOMERA mă ~ez intranz. A se aduna într-un loc în număr mare; a se îngrămădi. /<fr. agglomérer, lat. agglomerare

aglomerà v. a strânge la un loc, a grămădi (de persoane sau lucruri).

*aglomerațiune f. (lat. agglomerátio, -ónis). Acțiunea de a aglomera. Starea lucruluĭ aglomerat, îmbulzeală. – Și -áție și -áre.

*aglomeréz v. tr. (lat. agglómero, -áre, d. glomus, ghem). Grămădesc. V. refl. Mă îmbulzesc: lumea s’a aglomerat la paradă

aglomerare (desp. a-glo-) s. f., g.-d. art. aglomerării; pl. aglomerări

aglomerare (a-glo-) s. f., g.-d. art. aglomerării; pl. aglomerări

aglomerare s. f., (sil. -glo-), g.-d. art. aglomerării; pl. aglomerări

aglomera (a ~) (desp. a-glo-) vb., ind. prez. 1 sg. aglomerez, 3 aglomerează; conj. prez. 1 sg. să aglomerez, 3 să aglomereze corectat(ă)

aglomera (a ~) (a-glo-) vb., ind. prez. 3 aglomerează

aglomera vb. (sil. -glo-), ind. prez. 1 sg. aglomerez, 3 sg. și pl. aglomerează

AGLOMERA vb. a se suprapopula, a se ticsi. (Locul, regiunea s-a ~.)

AGLOMERA vb. a se suprapopula, a se ticsi. (Locul, regiunea s-a ~.)