2 intrări
24 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AGÉSTRU2 s. n. v. agest.
AGÉSTRU1, agestre, s. n. Con de dejecție. – Din fr. agestre.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
agestru2 sn [At: DEX2 / Pl: ~re / E: fr agestre] Con de dejecție.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
agéstru1 sn vz agest
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AGÉSTRU, agestre, s. n. Con de dejecție. – Din fr. agestre.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AGÉSTRU S. f. v. agest.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AGÉSTRU s.n. Con de dejecție. [Cf. fr. agestre, lat. agester].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AGÉSTRU s. n. con de dejecție. (< fr. agestre)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AGÉST, agesturi, s. n. (Reg.) Îngrămădire de bușteni, crengi etc. aduse de ape la cotul unui râu; loc la cotul unui râu unde se îngrămădesc bușteni, crengi etc. aduse de ape. [Var.: agestru (pl. agestre) s. n.] – Lat. aggestum „întăritură, fortificație”.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
agést [At: HEM 500 / V: -ru, ajéstru, agiéstru / Pl: ~e și ~uri / E: lat aggestum] (Reg) 1 sn Îngrămădire de bușteni, crengi, pietre etc. aduse de ape când ies din albie. 2 sn Loc la cotul unui râu unde se îngrămădesc bușteni, crengi etc. aduse de ape. 3 sn Buștean adus de ape. 4 sn Loc fără vânt. 5 a (D. un loc) Deschis vederii. 6 sn Venetic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AGÉST s. n. (Reg.) Îngrămădire de bușteni, crengi etc. aduse de ape la cotul unui râu; loc la cotul unui râu unde se îngrămădesc bușteni, crengi etc. aduse de ape. – Lat. aggestum, „intăritură, fortificație”.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AGÉST S. n. (Regional; și în forma agestru) Aluviune sau îngrămădire de lemne, bușteni, crengi etc. aduse de apele repezi și formînd un fel de stăvilar la cotitura unui rîu. După ce a prins vreun peștișor și s-a pus pe... vreo petricică de pe culmea unui agestru, voiește și el a-și mînca prada sa. MARIAN, O. I 55. ◊ Loc la cotitura unui rîu unde se adună lemnele sau crengile cărate de ape. – Variantă: agéstru s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AGÉST s. n. (Reg.) Aluviune sau îngrămădire de bușteni, crengi etc. aduse de ape, formând un fel de stăvilar la cotitura unui râu; loc la cotitura unui râu unde se îngrămădesc bușteni, crengi etc. aduse de ape. – Lat. aggestum „intăritură, fortificație”.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AGÉST n. Îngrămădire de bușteni, crengi, vreascuri, aduse de puhoaiele de apă. [Var. agestru] /<lat. aggestum
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
agést și -éstru n., pl. e și urĭ, lat. aggestus, grămădire, aggestum, întărire, d. ad, la, și gérere, gestum, a purta, a duce). Nord. Aluviune de buștenĭ, vreascurĭ, nomol și petre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
agéstru1 (con de dejecție) s. n., art. agestrul; pl. agéstre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
agéstru2 (îngrămădire de bușteni) v. agést
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
agést/agéstru2 (îngrămădire de bușteni) (reg.) s. n., art. agéstul/agéstrul; pl. agésturi/agéstre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
agést/agéstru s. n., pl. agésturi/agéstre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
AGÉSTRU s. v. con de dejecție.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N37) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N37) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
agestru
- 1. Con de dejecție.surse: DEX '09 DEX '98 MDA2 DN
etimologie:
- limba franceză agestresurse: DEX '09 DEX '98 MDA2 DN
agest(ru) agest agestru
- 1. regional Îngrămădire de bușteni, crengi etc. aduse de ape la cotul unui râu; loc la cotul unui râu unde se îngrămădesc bușteni, crengi etc. aduse de ape.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exempluexemple
- După ce a prins vreun peștișor și s-a pus pe... vreo petricică de pe culmea unui agestru, voiește și el a-și mînca prada sa. MARIAN, O. I 55.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba latină aggestum „întăritură, fortificație”.surse: DEX '09 DLRM NODEX