2 intrări
13 definiții
ageríre f. Acțiunea de a ageri.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AGERÍ, ageresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face pe cineva ager la minte. – Din ager.
- sursa: DEX '09
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AGERÍ, ageresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face (pe cineva) ager la minte, a-i ascuți cuiva spiritul.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AGERÍ, ageresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face pe cineva ager la minte. – Din ager.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
agerí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. agerésc, imperf. 3 sg. agereá; conj. prez. 3 să agereáscă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
agerí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. agerésc, imperf. 3 sg. agereá; conj. prez. 3 sg. și pl. agereáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
agerí vtr [At: MUMULEANU, ap. GCR II, 274/8 / V: (înv) îna- / E: ager] 1-2 (Rar) A (se) face ager.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AGERÍ vb. v. cizela, stiliza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
AGERÍ vb. (fig.) a (se) ascuți. (S-a ~ la minte.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
agerì v. a face ager (și fig.).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
agerésc v. tr. (d. ager). Fac ager: pin [!] exercițiĭ comandantu agerește armata. V. refl. Mă fac ager: mintea se agerește observînd.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Definiții din dicționare specializate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
AGERÍ vb. (fig.) a (se) ascuți. (S-a ~ la minte.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
agerí vb. v. CIZELA. STILIZA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | agerire | agerirea |
| plural | ageriri | ageririle | |
| genitiv-dativ | singular | ageriri | ageririi |
| plural | ageriri | ageririlor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
|
verb
(VT401)
Surse flexiune: DOR |
infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a) ageri | agerire | agerit | agerind | singular | plural | ||
| agerește | ageriți | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | ageresc | (să) ageresc | ageream | agerii | agerisem | |
| a II-a (tu) | agerești | (să) agerești | agereai | ageriși | ageriseși | ||
| a III-a (el, ea) | agerește | (să) agerească | agerea | ageri | agerise | ||
| plural | I (noi) | agerim | (să) agerim | ageream | agerirăm | ageriserăm, agerisem* | |
| a II-a (voi) | ageriți | (să) ageriți | agereați | agerirăți | ageriserăți, ageriseți* | ||
| a III-a (ei, ele) | ageresc | (să) agerească | agereau | ageriră | ageriseră | ||