agém sm [At: (a. 1681) DOC., ap. HEM 495 / Pl: ~i / E: acem] (Înv) 1 Locuitor din Persia. 2 (Îc) -pilaf Pilaf cu stafide. 3 Stofa persană nedefinită mai îndeaproape. 4 Semn în notele muzicale orientale bisericești.

agém m. (turc. ar. Ağem, Pers). Vechĭ Pers. Un semn în notele muzicale orientale. S. n., pl. urĭ. Un fel de stofă.

AGÉM s. v. persan.

agem s. v. PERSAN.

agém subst. Semn de modulație sau de alterare a scărilor în muzica bisericească psaltică, făcând parte din grupa ftoralelor enarmonice (alături de nisabur, hisar, general ifes și general diez), care se scrie pe nota „zo” sau „vu” (coborând intonația cu un semiton), ori pe „ga” (făcând pe „vu” diez). – Din gr. agem.