agamie sf [At: DN³ / Pl: ~ii / E: fr agamie] (Blg) Tip de înmulțire asexuată care nu implică un proces de fecundație.

AGAMÍE s.f. (Biol.) Tip de înmulțire asexuată care nu implică un proces de fecundație. [Gen. -iei. / cf. fr. agamie, it., gr. agamia].

AGAMÍE s. f. 1. înmulțire asexuată care nu implică fecundație. 2. lipsă a unui regim juridic privind căsătoria în societatea primitivă. (< fr. agamie)

AGAMÍE f. Înmulțire asexuată care nu implică fecundația. /<fr. agamie

-AGAMIE „sterilitate, lipsa gameților”. ◊ gr. agamia „burlăcie, celibat” > fr. -agamie, germ. id., engl. -agamy > rom. -agamie.