2 definiții pentru afinea

afineá și -ică f., pl. ele (dim. d. áfină). Afină (mică).

afinele sfp [At: BUJOREANU, B. L. 367 / E: afină + -ele] 1-2 (Bot; shp) Afină (bună).

Intrare: afinea
afinea
substantiv feminin (F151) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular afinea afineaua
plural afinele afinelele
genitiv-dativ singular afinele afinelei
plural afinele afinelelor
vocativ singular
plural