AFEREZĂ s.f. 1. Fenomen lingvistic constînd în suprimarea vocalei inițiale a unui cuvînt. ♦ Poezie rebusistă formată din două părți, prima definind un cuvînt-bază, din care, dacă suprimăm prima literă, obținem un alt cuvînt, definit în a doua parte a poeziei. 2. Figură retorică prin care se respinge ceea ce trebuie respins, enunțîndu-se ceea ce este demn de reținut. [< fr. aphérèse, cf. gr. aphairesis – îndepărtare, cădere].