6 definiții pentru afecționa

afecționá [At: V. ROM. octombrie 1934, 68 / Pzi: ~néz / E: fr affectionner] (Fit) 1 vt A îndrăgi (pe cineva sau ceva). 2 vi A ține (la cineva sau ceva). 3 vi A avea înclinație (pentru ceva).

afecționá vb., ind. prez. 1 sg. afecționéz, 3 sg. și pl. afecționeáză

AFECȚIONÁ vb. I tr. (Franțuzism) A iubi mult, a avea înclinație (pentru ceva). [< fr. affectionner].

AFECȚIONÁ vb. tr. a iubi mult, a avea înclinație (pentru ceva). (< fr. affectionner)

afecționà v. a avea afecțiune, a iubi cu pasiune.

*afecționéz v. tr. (fr. affectionner). Barb. Ĭubesc, țin la: a afecționa o știință, o persoană.

Intrare: afecționa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • afecționa
  • afecționare
  • afecționat
  • afecționatu‑
  • afecționând
  • afecționându‑
singular plural
  • afecționea
  • afecționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • afecționez
(să)
  • afecționez
  • afecționam
  • afecționai
  • afecționasem
a II-a (tu)
  • afecționezi
(să)
  • afecționezi
  • afecționai
  • afecționași
  • afecționaseși
a III-a (el, ea)
  • afecționea
(să)
  • afecționeze
  • afecționa
  • afecționă
  • afecționase
plural I (noi)
  • afecționăm
(să)
  • afecționăm
  • afecționam
  • afecționarăm
  • afecționaserăm
  • afecționasem
a II-a (voi)
  • afecționați
(să)
  • afecționați
  • afecționați
  • afecționarăți
  • afecționaserăți
  • afecționaseți
a III-a (ei, ele)
  • afecționea
(să)
  • afecționeze
  • afecționau
  • afecționa
  • afecționaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)