AEROFOTOGRAMMETRÍE s. f. Metodă a fotogrammetriei care măsoară, determină metric și reprezintă, grafic și fotografic, porțiuni din suprafața terestră. – Din fr. aérophotogrammétrie.

AEROFOTOGRAMMETRÍE s. f. Metodă a fotogrammetriei care măsoară, determină metric și reprezintă, grafic și fotografic, porțiuni din suprafața terestră. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérophotogrammétrie.

AEROFOTOGRAMMETRÍE s. f. Ramură a topogrammetriei care se ocupă cu măsurători, reprezentări grafice și determinări topografice, pe baza fotografiilor aeriene.

aerofotogrammetríe (-to-gram-me-tri-) s. f., art. aerofotogrammetría, g.-d. aerofotogrammetríi, art. aerofotogrammetríei

AEROFOTOGRAMMETRÍE s.f. Ramură a fotogrammetriei care studiază măsurarea suprafețelor terestre și întocmirea hărților și a planurilor topografice pe baza fotogramelor aeriene. [Gen. -iei. / < fr. aérophotogrammétrie].

AEROFOTOGRAMMETRÍE s. f. ramură a fotogrammetriei care studiază măsurarea suprafețelor terestre în vederea întocmirii hărților topografice prin fotograme aeriene. (< fr. aérophotogrammétrie)

AEROFOTOGRAMMETRÍE f. Tehnica întocmirii hărților și a planurilor topografice pe baza fotografierii din avion; aerocartografie. /<fr. aérophotogrammétrie

aerofotogrammetríe s. f. → fotogrammetrie