10 definiții pentru adsorbi

adsorbí vr [At: DN3 / Pzi: 3 adsoárbe / E: fr adsorber] (D. substanțe) A se produce o adsorbție.

ADSORBÍ, adsórb, vb. IV. 1. Refl. (Despre substanțe) A se produce o adsorbție. 2. Tranz. A fixa pe suprafață – Din fr. adsorber (după sorbi).

ADSORBÍ, pers. 3 adsoárbe, vb. IV. Refl. (Despre substanțe) A se produce o adsorbție. – Din fr. adsorber (după sorbi).

ADSORBÍ, pers. 3 adsoárbe, vb. IV. Refl. (Despre substanțe) A se fixa pe un alt corp prin adsorbție. – Fr. adsorber.

adsorbí (a ~) (a fixa pe suprafață) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. adsórb, imperf. 3 sg. adsorbeá; conj. prez. 3 să adsoárbă

ADSORBÍ vb. IV. refl. (Despre substanțe) A se fixa pe un alt corp prin adsorbție. [P.i. 3 -soarbe. / < fr. adsorber].

ADSORBÍ vb. refl. (despre substanțe) a se fixa prin adsorbție. (< fr. adsorber)

A ADSORBÍ adsórb tranz. A face să se adsoarbă. /<fr. adsorber

A SE ADSORBÍ pers.3 se adsoárbe intranz. (despre substanțe) A se fixa (de un corp) prin adsorbție. /<fr. adsorber

Intrare: adsorbi
verb (V303)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adsorbi
  • adsorbire
  • adsorbit
  • adsorbitu‑
  • adsorbind
  • adsorbindu‑
singular plural
  • adsoarbe
  • adsorbiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adsorb
(să)
  • adsorb
  • adsorbeam
  • adsorbii
  • adsorbisem
a II-a (tu)
  • adsorbi
(să)
  • adsorbi
  • adsorbeai
  • adsorbiși
  • adsorbiseși
a III-a (el, ea)
  • adsoarbe
(să)
  • adsoarbă
  • adsorbea
  • adsorbi
  • adsorbise
plural I (noi)
  • adsorbim
(să)
  • adsorbim
  • adsorbeam
  • adsorbirăm
  • adsorbiserăm
  • adsorbisem
a II-a (voi)
  • adsorbiți
(să)
  • adsorbiți
  • adsorbeați
  • adsorbirăți
  • adsorbiserăți
  • adsorbiseți
a III-a (ei, ele)
  • adsorb
(să)
  • adsoarbă
  • adsorbeau
  • adsorbi
  • adsorbiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)