11 definiții pentru adonic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

adónic an [At: DA ms/ Pl: ~ice/ E: fr adonique] (Îs) Vers ~ Vers format dintr-un dactil și un spondeu sau troheu, folosit în versificația greacă și latină.

ADÓNIC, adonice, adj. (În sintagma) Vers adonic = vers format dintr-un dactil și un spondeu sau un troheu, folosit în versificația greacă și latină. – Din fr. adonique.

ADÓNIC, adonice, adj. (În sintagma) Vers adonic = vers format dintr-un dactil și un spondeu sau un troheu, folosit în versificația greacă și latină. – Din fr. adonique.

ADÓNIC adj. (Numai în expr.) Vers adonic = vers format dintr-un dactil și un spondeu sau troheu, folosit în versificația greacă și latină.

ADÓNIC, adonice, adj. n. (În expr.) Vers adonic = vers format dintr-un dactil și un spondeu sau un troheu, folosit în versificația greacă și latină. – Fr. adonique (< gr.).

ADÓNIC adj.n. Vers adonic = vers alcătuit dintr-un dactil și un spondeu sau troheu. [< fr. adonique, cf. lat. (versus) adonius].

ADÓNIC adj. vers ~ = vers greco-latin care încheia strofa safică, dintr-un dactil și un spondeu (sau troheu). (< fr. adonique)

adonic a. vers latin compus dintr’un dactil și un spondeu: el ar frânge ’n vers adonic limba lui ca și Horațiu EM.

*adónic, -ă adj. (lat. vérsus adónius). Metr. Vers adonic, vers latin orĭ grecesc compus dintr’un dáctil și un spondeŭ saŭ troheŭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

adónic (vers ~) adj. m.; pl. f. adónice

adónic adj. n., pl. adónice


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ADONIC (< fr. adonique < gr. adonios) Vers alcătuit dintr-un dactil, un troheu sau spondeu (...). Denumirea de adonic unii cercetători o derivă din adonica, serbările date în cinstea zeului Adonis. Este versul cu care se încheie de obicei strofa safică (v. safic). Folosit în poezia noastră de M. Eminescu, în Odă (în metru antic). Piară-mi ochii turburători din cale, Vino iar în sîn, nepăsare tristă; Ca să pot muri liniștit, pe mine Mie re-mă!

Intrare: adonic
adjectiv neutru (AN2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adonic
  • adonicul
  • adonicu‑
plural
  • adonice
  • adonicele
genitiv-dativ singular
  • adonic
  • adonicului
plural
  • adonice
  • adonicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

adonic

  • 1. (în) sintagmă Vers adonic = vers format dintr-un dactil și un spondeu sau un troheu, folosit în versificația greacă și latină.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: