admisibilitate sf [At: DA ms / Pl: ~tații / E: fr admissibilité] (Rar) 1-8 Posibilitatea de a fi admis (1-8). 9-16 Calitatea a ceea ce este admisibil (1-8).

ADMISIBILITÁTE s. f. (Rar) Posibilitatea de a fi admis, calitatea a ceea ce este admisibil. – Din fr. admissibilité.

ADMISIBILITÁTE s. f. (Rar) Posibilitatea de a fi admis, calitatea a ceea ce este admisibil. – Din fr. admissibilité.

ADMISIBILITÁTE s. f. Putința de a fi admis, însușirea de a putea fi admis.

ADMISIBILITÁTE s. f. (Rar) Posibilitatea de a fi admis. – După fr. admissibilité.

admisibilitáte s. f., g.-d. art. admisibilitắții

admisibilitáte s. f., g.-d. art. admisibilității

ADMISIBILITÁTE s. v. plauzibilitate.

ADMISIBILITÁTE s.f. (Rar) Posibilitatea de a fi admis, caracterul a ceea ce este admisibil. [Cf. fr. admissibilité].

ADMISIBILITÁTE s. f. posibilitatea de a fi admis. (< fr. admissibilité)

admisibilitate f. calitatea de a fi admis, înlesnirea de a fi primit.

*admisibilitáte f. (admisibil; fr. admissibilité). Calitatea de a fi admisibil.

ADMISIBILITATE s. credibilitate, plauzibilitate, verosimilitate, (rar) verosimilitudine. (~ unei explicații.)