9 definiții pentru adiabatic

adiabátic, ~ă a [At: DEX2 / P: -di-a- / Pl: ~ici, -ice / E: fr adiabatique] (D. fenomene fizico-chimice) Produs în interiorul unui sistem închis, fară a ceda sau a primi căldură din exterior.

ADIABÁTIC, -Ă, adiabatici, -ce, adj. (Despre fenomene fizico-chimice) Produs în interiorul unui sistem închis, fără a ceda sau a primi căldură din exterior. [Pr.: -di-a-] – Din fr. adiabatique.

ADIABÁTIC, -Ă, adiabatici, -ce, adj. (Despre fenomene fizico-chimice) produs în interiorul unui sistem închis, fără a ceda sau a primi căldură din exterior. [Pr.: -di-a] – Din fr. adiabatique.

adiabátic (-di-a-) adj. m., pl. adiabátici; f. adiabátică, pl. adiabátice

adiabátic adj. m. (sil. -di-a-), pl. adiabátici; f. sg. adiabátică, pl. adiabátice

ADIABÁTIC, -Ă adj. (Despre un fenomen fizico-chimic) Produs fără a ceda sau a primi căldură din exterior. [Pron. -di-a-. / < fr. adiabatique, cf. gr. adiabatos – impenetrabil].

ADIABÁTIC, -Ă adj. (despre fenomene fizico-chimice) care se produce fără transfer de căldură. (< fr. adiabatique)

ADIABÁTIC ~că (~ci, ~ce) (despre fenomene) Care se produce fără schimb de căldură cu exteriorul. /<fr. adiabatique

*adiabátic, -ă adj. (vgr. adiábatos). Fig. Impenetrabil, impermeabil din partea călduriĭ.

Intrare: adiabatic
adiabatic adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular adiabatic adiabaticul adiabatică adiabatica
plural adiabatici adiabaticii adiabatice adiabaticele
genitiv-dativ singular adiabatic adiabaticului adiabatice adiabaticei
plural adiabatici adiabaticilor adiabatice adiabaticelor
vocativ singular
plural