ADENOIDÍTĂ, adenoidite, s. f. Afecțiune frecventă mai ales la copii (putând apărea excepțional și la adulți), provocată de o infecție microbiană sau virotică a țesutului glandular din regiunea nazo-faringiană. [Pr.: -no-i-] – Din fr. adénoïdite.

ADENOIDÍTĂ, adenoidite, s. f. Afecțiune frecventă mai ales la copii (putând apărea excepțional și la adulți), provocată de o infecție microbiană sau virotică a țesutului glandular din regiunea nazo-faringiană. [Pr.: -no-i-] – Din fr. adénoïdite.

adenoidítă (-no-i-) s. f., g.-d. art. adenoidítei; pl. adenoidíte

adenoidítă s. f. (sil. -no-i-), pl. adenoidíte

adenoidítă sf [At: DEX² / P: -no-i- / Pl: ~te / E: fr adénoidite] Afecțiune frecventă mai ales la copii, provocată de o infecție microbiană sau virotică a țesutului glandular din regiunea nazo-faringiană.

ADENOIDÍTĂ s. v. vegetație.

ADENOIDÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a țesutului glandular din regiunea nazofaringiană, frecventă la copii. [< fr. adénoïdite, cf. gr. aden – glandă, eidos – formă].

ADENOIDÍTĂ s. f. inflamație a țesutului glandular din regiunea rinofaringiană. (< fr. adénoïdite)

ADENOIDÍTĂ f. Boală, mai ales la copii, care constă în inflamarea țesutului glandular din regiunea nazofaringiană. /<fr. adénoïdite

ADENOIDÍTĂ s. (MED.) vegetație.