2 intrări

7 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ADAMÍT, -Ă, adamiți, -te, s. m. și f. Membru al unei secte gnostice din primele secole ale creștinismului, ai cărei adepți, sub cuvânt că au recâștigat puritatea originară, umblau în pielea goală. – Din fr. adamite.

ADAMÍT, -Ă, adamiți, -te, s. m. și f. Membru al unei secte gnostice din primele secole ale creștinismului, ai cărei adepți, sub cuvânt că au recâștigat puritatea originară, umblau în pielea goală. – Din fr. adamite.

ADAMÍT, -Ă s.m. și f. Adept al adamismului. [< fr. adamite].

ADAMÍT, -Ă s. m. f. eretic, adept al adamismului (1). (< fr. adamite)

adami vr [At: ZANNE, P. VI, 469 / Pzi: ~mesc / E: Adam] (Îvp) A se îmbăta. corectată

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ADAMÍȚI (< Adam) s. m. pl. Adepți ai unei erezii din sec. 2. Respingeau căsătoria pentru a nu propaga în lume păcatul originar și umblau goi, pentru a fi cât mai aproape de biblicul Adam.

Intrare: adamit
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adamit
  • adamitul
  • adamitu‑
plural
  • adamiți
  • adamiții
genitiv-dativ singular
  • adamit
  • adamitului
plural
  • adamiți
  • adamiților
vocativ singular
  • adamitule
  • adamite
plural
  • adamiților
Intrare: adami
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adami
  • adamire
  • adamit
  • adamitu‑
  • adamind
  • adamindu‑
singular plural
  • adamește
  • adamiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adamesc
(să)
  • adamesc
  • adameam
  • adamii
  • adamisem
a II-a (tu)
  • adamești
(să)
  • adamești
  • adameai
  • adamiși
  • adamiseși
a III-a (el, ea)
  • adamește
(să)
  • adamească
  • adamea
  • adami
  • adamise
plural I (noi)
  • adamim
(să)
  • adamim
  • adameam
  • adamirăm
  • adamiserăm
  • adamisem
a II-a (voi)
  • adamiți
(să)
  • adamiți
  • adameați
  • adamirăți
  • adamiserăți
  • adamiseți
a III-a (ei, ele)
  • adamesc
(să)
  • adamească
  • adameau
  • adami
  • adamiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

adamit, adamițisubstantiv masculin
adami, adamitesubstantiv feminin

  • 1. Membru al unei secte gnostice din primele secole ale creștinismului, ai cărei adepți, sub cuvânt că au recâștigat puritatea originară, umblau în pielea goală. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

adami, adamescverb

etimologie:
  • Adam MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.