Definiția cu ID-ul 561102:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

acătáre pron. indefinit fix (lat. eccum talem, „iacătă așa”, de ex., „om”, de unde, prescurtat, atare și cutare; mrom. ahtare. Cp. și cu alb. akă kuș, oare-care, akă ku, undeva). Vechĭ. Trans. Anumit: în acătare ceasurĭ. Azi. Trans. Munt. Însemnat, deosebit, stimabil, considerabil: acătare poamă, nu e vre-o poamă acătare, nu e mare lucru de capu luĭ, nu e de vre-o valoare). – În Mold., pin etim. pop., s’a făcut acătăriĭ, apoĭ s’a despărțit în a cătăriĭ („al considerațiunii”, de samă, însemnat: ) un om a cătăriĭ.