9 definiții pentru acușica


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

acușica av [At: GORJAN, H. IV, 76 / E: acuși + -ica] (Fam) Acuși.

ACUȘÍCA adv. (Pop.) Acuși. – Acuși + suf. -ica.

ACUȘÍCA adv. (Fam.) Acuși. – Acuși + suf. -ica.

ACUȘÍCA adv. (Familiar) Acuși (1). Mă Traiane, orzul vostru face acușica spic. SADOVEANU, P. M. 309. Acușica era senin... și d-odată să bolovăniră nori negri cum e catranul DELAVRANCEA, A. 107. Careva să zică, domn’ Mitică deja pricepție (= percepție)... pricepi dumneatale acușica cum vine vorba noastră. CARAGIALE, O. II 38.

ACUȘÍCA adv. (Fam.) Acuși. – Din acuși + suf. -ică.

acuș (acușica) adv. exprimă un viitor imediat: îndată, pe loc. [Acu, cu particula și].

acúm (vest) și acúma (est) adv. (lat. eccú-modo, ca cum d. quo-modo. Eccu saŭ eccum e îld. ecce eum, ĭacătă-l). În acest timp, în acest moment: acuma e fericit, dar altă dată a suferit multe. Îndată, imediat: acuma plec, plec acuma. Loc. adj. De acuma, actual: cel de acuma. De acum, de acum înainte saŭ de acum în colo, de azĭ înainte, pe timpu rămas, începînd din acest moment: de acuma m’am liniștit. – Fam. și acú: acú-ĭ acú, acu e momentu hotărîtor saŭ critic; acuș și acușa, în nord amú și amuș, ĭar în vechime acmú și ĭacmú. În sud acușica (după vsl. -ka, ca’n bg. túka, aci; rus. zdĭeka, aci; ș. a.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: acușica
acușica adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • acușica

acușica

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Mă Traiane, orzul vostru face acușica spic. SADOVEANU, P. M. 309.
      surse: DLRLC
    • Acușica era senin... și d-odată să bolovăniră nori negri cum e catranul. DELAVRANCEA, A. 107.
      surse: DLRLC
    • Care va să zică, domn’ Mitică de la pricepție (= percepție)... pricepi dumneatale acușica cum vine vorba noastră. CARAGIALE, O. II 38.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Acuși + sufix -ica.
    surse: DEX '09 DEX '98