2 intrări

14 definiții

ACRITÚRI s. pl. v. murături.

acritúră sf [At: PISCUPESCU, O. 195 / Pl: -ri / E: acri + -tură] 1 Aliment acru. 2 (Spc) Murătură. 3 (Fig) Persoană veșnic nemulțumită.

ACRITÚRĂ, acrituri, s. f. Aliment acru; (în special) murătură. ♦ Epitet dat unei persoane ursuze, morocănoase, rele. – Acri + suf. -tură.

ACRITÚRĂ, acrituri, s. f. Aliment acru; (în special) murătură. ♦ Epitet dat unei persoane ursuze, morocănoase, rele. – Acri + suf. -tură.

ACRITÚRĂ, acrituri, s. f. Aliment acru; (în special) murătură. S-a bolnăvit de gălbinare – i-a trecut cu cîrmîz și cu acrituri. CARAGIALE, O. I 217. ◊ Fig. Nume batjocoritor dat de țărani, în timpul regimului burghezo-moșieresc, notabilităților satului. Cine purta gambeta era poreclit acritură. Acritură li se mai spunea și celorlalți, – notari, cîrciumari, perceptori, care se învestmântau în haine nemțești. STANCU, D. 241.

ACRITÚRĂ, acrituri, s. f. Aliment acru; (în special) murătură. – Din acri + suf. -(i)tură.

acritúră (a-cri-) s. f., g.-d. art. acritúrii; pl. acritúri

acritúră s. f. (sil. -cri-), g.-d. art. acritúrii; pl. acritúri

ACRITÚRĂ ~i f. Aliment acru (fructe, murături etc.). /a acri + suf. ~tura

acritură f. 1. lucru acru; 2. pl. legume sau poame acre.

acritúră f., pl. ĭ. Lucru acru. Pl. Mîncărĭ saŭ fructe acre.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ACRITÚRI s. pl. murături (pl.).

acritúră, -i, s.f. – Murătură; legume conservate în apa cu sare și oțet. – Din acru (< lat. acrus, forma vulgară de la acer „ascuțit, pătrunzător”) + -tură.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

acritură, acrituri s. f. (peior.) persoană în vârstă

Intrare: acritură
acritură substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acritu acritura
plural acrituri acriturile
genitiv-dativ singular acrituri acriturii
plural acrituri acriturilor
vocativ singular
plural
Intrare: acrituri
acrituri
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural acrituri acriturile
genitiv-dativ singular
plural acrituri acriturilor
vocativ singular
plural