17 definiții pentru aclama

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ACLAMA, aclam, vb. I. Tranz. A saluta, a aproba, a-și manifesta entuziasmul prin aclamații; a ovaționa. – Din fr. acclamer, lat. acclamare.

aclama vt [At: ODOBESCU, S. II, 523 / Pzi: aclam / E: fr acclamer, lat acclamare] 1-3 A-și manifesta aprobarea, simpatia sau entuziasmul prin urale sau aplauze Si: a aplauda, a ovaționa.

*ACLAMA (-am,-amez) vb. tr. A primi cu aclamațiuni, a alege prin aclamațiune: mulțimea aclamă pe învingător [fr. < lat.].

ACLAMA, aclam, vb. I. Tranz. A saluta, a aproba prin strigăte de bucurie, prin manifestări publice ale entuziasmului; a ovaționa. – Din fr. acclamer, lat. acclamare.

ACLAMA, aclam, vb. I. Tranz. (De obicei subiectul este o colectivitate) A manifesta aprobare sau admirație pentru o persoană, o idee, o acțiune, prin exclamații, urale sau aplauze; a ovaționa. Mitingul s-a încheiat cu o călduroasă manifestație de simpatie față de delegații străini participanți la congres, care au fost puternic aclamați. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2570.

ACLAMA, aclam, vb. I. Tranz. A manifesta aprobare sau entuziasm pentru o persoană, o idee, o acțiune etc., prin urale sau aplauze; a ovaționa. – Fr. acclamer (lat. lit. acclamare).

ACLAMA vb. I. tr. A primi cu strigăte de bucurie, de aprobare entuziastă pe cineva sau ceva; a ovaționa. [P.i. aclam, 3,6, -mă, conj. -me. / < fr. acclamer, cf. it.. lat. acclamare].

ACLAMA vb. tr. a primi cu aclamații; a ovaționa. (< fr. acclamer, lat. acclamare)

A ACLAMA aclam tranz. A primi prin aclamații; a susține prin strigăte de aprobare; a ovaționa. [Sil. a-cla-] /<fr. acclamer, lat. acclamare

aclamà v. a primi cu strigăte de bucurie sau de aprobare.

*aclám, a v. tr. (lat. ac-clamare V. chem, ex-, pro- și re-clam). Salut pin aclamațiunĭ: aclam un orator, Numesc fără să votez: a fost aclamat rege, ca rege.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

aclama (a ~) (desp. a-cla-) vb., ind. prez. 1 sg. aclam, 3 acla; conj. prez. 1 sg. să aclam, 3 să aclame

aclama (a ~) (a-cla-) vb., ind. prez. 3 acla

aclama vb. (sil. -cla-), ind. prez. 1 sg. aclam, 3 sg. și pl. acla

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ACLAMA vb. a ovaționa. (Mulțimea îl ~.)

A aclama ≠ a huidui, a declanșa, a șuiera

Intrare: aclama
  • silabație: a-cla-ma info
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aclama
  • aclamare
  • aclamat
  • aclamatu‑
  • aclamând
  • aclamându‑
singular plural
  • acla
  • aclamați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aclam
(să)
  • aclam
  • aclamam
  • aclamai
  • aclamasem
a II-a (tu)
  • aclami
(să)
  • aclami
  • aclamai
  • aclamași
  • aclamaseși
a III-a (el, ea)
  • acla
(să)
  • aclame
  • aclama
  • aclamă
  • aclamase
plural I (noi)
  • aclamăm
(să)
  • aclamăm
  • aclamam
  • aclamarăm
  • aclamaserăm
  • aclamasem
a II-a (voi)
  • aclamați
(să)
  • aclamați
  • aclamați
  • aclamarăți
  • aclamaserăți
  • aclamaseți
a III-a (ei, ele)
  • acla
(să)
  • aclame
  • aclamau
  • aclama
  • aclamaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aclama, aclamverb

  • 1. A saluta, a aproba, a-și manifesta entuziasmul prin aclamații. DEX '09 MDA2 DLRLC DN
    • format_quote Mitingul s-a încheiat cu o călduroasă manifestație de simpatie față de delegații străini participanți la congres, care au fost puternic aclamați. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2570. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.