2 intrări

6 definiții

acila vt [At: DEX2 / Pzi: ~léz / E: fr aciler] A introduce, pe cale chimică, un radical acil în molecula unui compus organic în scopul obținerii de cetone, esteri și amide.

ACILÁ, acilez, vb. I. Tranz. A introduce, pe cale chimică, un radical acil în molecula unui compus organic în scopul obținerii de cetone, esteri și amide. – Din fr. aciler.

ACILÁ, acilez, vb. I. Tranz. A introduce, pe cale chimică, un radical acil în molecula unui compus organic în scopul obținerii de cetone, esteri și amide. – Din fr. aciler.

acilá (a ~) vb., ind. prez. 3 acileáză

acilá vb., ind. prez. 1 sg. aciléz, 2 sg. acilézi, 3 sg. și pl. acileáză

ACILÁ vb. I. tr. (Chim.) A introduce pe cale chimică un radical acil în molecula unui compus organic. [< fr. acyler].

Intrare: acila
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • acila
  • acilare
  • acilat
  • acilatu‑
  • acilând
  • acilându‑
singular plural
  • acilea
  • acilați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • acilez
(să)
  • acilez
  • acilam
  • acilai
  • acilasem
a II-a (tu)
  • acilezi
(să)
  • acilezi
  • acilai
  • acilași
  • acilaseși
a III-a (el, ea)
  • acilea
(să)
  • acileze
  • acila
  • acilă
  • acilase
plural I (noi)
  • acilăm
(să)
  • acilăm
  • acilam
  • acilarăm
  • acilaserăm
  • acilasem
a II-a (voi)
  • acilați
(să)
  • acilați
  • acilați
  • acilarăți
  • acilaserăți
  • acilaseți
a III-a (ei, ele)
  • acilea
(să)
  • acileze
  • acilau
  • acila
  • acilaseră
Intrare: acilat
acilat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acilat
  • acilatul
  • acilatu‑
  • acila
  • acilata
plural
  • acilați
  • acilații
  • acilate
  • acilatele
genitiv-dativ singular
  • acilat
  • acilatului
  • acilate
  • acilatei
plural
  • acilați
  • acilaților
  • acilate
  • acilatelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)