2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ACILÁRE s.f. (Chim.) Acțiunea de a acila și rezultatul ei. [< acila].

ACILÁRE s. f. reacție chimică de introducere a unui radical acil în molecula unui compus organic. (după fr. acylation)

acila vt [At: DEX2 / Pzi: ~léz / E: fr aciler] A introduce, pe cale chimică, un radical acil în molecula unui compus organic în scopul obținerii de cetone, esteri și amide.

ACILÁ, acilez, vb. I. Tranz. A introduce, pe cale chimică, un radical acil în molecula unui compus organic în scopul obținerii de cetone, esteri și amide. – Din fr. aciler.

ACILÁ, acilez, vb. I. Tranz. A introduce, pe cale chimică, un radical acil în molecula unui compus organic în scopul obținerii de cetone, esteri și amide. – Din fr. aciler.

ACILÁ vb. I. tr. (Chim.) A introduce pe cale chimică un radical acil în molecula unui compus organic. [< fr. acyler].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

acilá (a ~) vb., ind. prez. 3 acileáză

acilá vb., ind. prez. 1 sg. aciléz, 2 sg. acilézi, 3 sg. și pl. acileáză

Intrare: acilare
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acilare
  • acilarea
plural
  • acilări
  • acilările
genitiv-dativ singular
  • acilări
  • acilării
plural
  • acilări
  • acilărilor
vocativ singular
plural
Intrare: acila
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • acila
  • acilare
  • acilat
  • acilatu‑
  • acilând
  • acilându‑
singular plural
  • acilea
  • acilați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • acilez
(să)
  • acilez
  • acilam
  • acilai
  • acilasem
a II-a (tu)
  • acilezi
(să)
  • acilezi
  • acilai
  • acilași
  • acilaseși
a III-a (el, ea)
  • acilea
(să)
  • acileze
  • acila
  • acilă
  • acilase
plural I (noi)
  • acilăm
(să)
  • acilăm
  • acilam
  • acilarăm
  • acilaserăm
  • acilasem
a II-a (voi)
  • acilați
(să)
  • acilați
  • acilați
  • acilarăți
  • acilaserăți
  • acilaseți
a III-a (ei, ele)
  • acilea
(să)
  • acileze
  • acilau
  • acila
  • acilaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

acilare

  • 1. chimie Acțiunea de a acila și rezultatul ei.
    surse: DN

etimologie:

  • acila
    surse: DN

acila

  • 1. A introduce, pe cale chimică, un radical acil în molecula unui compus organic în scopul obținerii de cetone, esteri și amide.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: