*acetilénă f. pl. e (d. lat. acetum, oțet, și vgr. ýle, substanță; fr. acétylene). Chim. Un gaz idrocarbonat care se obține tratînd carbura de calciŭ cu apă (C₂H₂). Acetilena dă o flacără albă foarte strălucitoare, dar întrebuințarea ei cere marĭ precauțiunĭ. Poate produce înădușire, iar pin amestecu cu aeru saŭ în contact cu flacăra face exploziune. A fost descoperită de Davy la 1836.