12 definiții pentru acetic

acétic, ~ă a [At: DA / Pl: -ici, -ice / E: fr acétique] (îs) ~ acetic Acid organic obținut sintetic sau prin oxidarea alcolului etilic ca lichid incolor, cu iros înțepător folosit în industria chimică, farmaceutică și în alimentație Si: oțet.

ACÉTIC, -Ă, acetici, -ce, adj. (în sintagmele) Acid acetic = acid organic obținut sintetic sau prin oxidarea alcoolului etilic, care se prezintă ca un lichid incolor, cu miros înțepător și este folosit în industria coloranților, farmaceutică, în alimentație etc. Fermentație acetică = fermentație care transformă alcoolul etilic în acid acetic, folosită la fabricarea oțetului. Aldehidă acetică = lichid incolor cu miros înțepător, folosit la prepararea acidului acetic, a acetatului de etil, în industria chimică de sinteză etc.; acetaldehidă. – Din fr. acétique.

ACÉTIC, -Ă, acetici, -ce, adj. (În sintagmele) Acid acetic = acid organic obținut sintetic sau prin oxidarea alcoolului etilic, care se prezintă ca un lichid incolor, cu miros înțepător și este folosit în industria coloranților, farmaceutică, în alimentație etc. Fermentație acetică = fermentație care transformă alcoolul etilic în acid acetic, folosită la fabricarea oțetului. Aldehidă acetică = lichid incolor cu miros înțepător, folosit la prepararea acidului acetic, a acetatului de etil, în industria chimică de sinteză etc.; acetaldehidă. – Din fr. acétique.

ACÉTIC, -Ă, acetici, -e, adj. (Mai ales în expr.) Acid acetic = acid organic, produs prin oxidarea alcoolului etilic. Fermentație acetică = fermentație care dă naștere oțetului. Aldehidă acetică = lichid incolor cu miros înțepător, folosit în industria chimică de sinteză.

ACÉTIC, -Ă, acetici, -ce, adj. (În expr.) Acid acetic = acid organic produs sintetic sau prin oxidarea alcoolului etilic și care dă oțetului gustul acru. Fermentație acetică = fermentație care dă naștere oțetului. Aldehidă acetică = lichid incolor cu miros înțepător, folosit în industria chimică de sinteză. – Fr. acétique.

acétic adj. m., pl. acétici; f. acétică, pl. acétice

acétic adj. m., pl. acétici; f. sg. acétică, pl. acétice

ACÉTIC, -Ă adj. (Chim.) Acid acetic = acid organic, rezultat din oxidarea alcoolului etilic; fermentație acetică = proces de fermentație prin care ia naștere oțetul; aldehidă acetică = lichid incolor cu miros înțepător, folosit în industria materiilor colorante, a parfumurilor etc.; acetaldehidă. [< fr. acétique, cf. lat. acetum – oțet].

ACÉTIC, -Ă adj. de natura oțetului. ♦ acid ~ = acid organic rezultat din oxidarea alcoolului etilic; acid etanoic; fermentație ~ă = fermentație care transformă alcoolul în acid acetic. (< fr. acétique)

ACÉTIC ~că (~ci, ~ce): Acid ~ lichid incolor, cu miros înțepător, folosit în industria farmaceutică. Fermentație ~că fermentație care dă naștere oțetului. /<fr. acétique

acetic a. se zice de acidul care formează baza oțetului.

*acétic, -ă adj. (d. lat. acétum, oțet). Chim. Acid acetic, un lichid mobil care are o densitate de 1,05 la 20° și ferbe [!] la 118°. Formează oțetu și compușiĭ derivați din el. A fost găsit în oțet (vinum áccidum) de B. Valentin în sec. XV.

Intrare: acetic
acetic adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acetic aceticul acetică acetica
plural acetici aceticii acetice aceticele
genitiv-dativ singular acetic aceticului acetice aceticei
plural acetici aceticilor acetice aceticelor
vocativ singular
plural