12 definiții pentru acerateriu aceratherium

ACERATÉRIU s. m. Mamifer fosil neozoic, strămoș al rinocerului, caracterizat prin absența cornului. [Var.: acerathérium s. m.] – Cuv. lat.

ACERATÉRIU s. m. Mamifer fosil neozoic, strămoș al rinocerului, caracterizat prin absența cornului. [Var.: acerathérium s. m.] – Cuv. lat.

aceratériu [riu pron. rĭu] s. m., art. aceratériul

aceratériu s. m. [-riu pron. -riu], art. aceratériul

aceratériu sm [At: DEX2 / V: -therium / E: lat acerateriu] Mamifer fosil neozoic, strămoș al rinocerului, caracterizat prin absența cornului.

ACERATÉRIU s.m. Mamifer fosil neozoic, asemănător cu rinocerul, însă lipsit de corn. [Pron. -riu, scris și aceratherium < fr. aceratherium, cf. gr. a – fără, keras – corn, therion – fiară].

ACERATÉRIU s. m. mamifer fosil asemănător cu rinocerul. (< lat. aceratherium)

ACERATHÉRIUM s. m. v. acerateriu.

ACERATHÉRIUM s. m. v. acerateriu.

acerathérium sm vz acerateriu

ACERATHÉRIUM s.n. v. acerateriu.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ACERATHERIUM ({s} gr. a- „fără” + keras „corn” + therion „fiară”) s. n. Mamifer fosil neozoic, ungulat, imparidigitat, strămoș al rinocerului. Caracterizat în special prin absența rucornului.

Intrare: acerateriu
acerateriu substantiv masculin
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acerateriu acerateriul
plural
genitiv-dativ singular acerateriu acerateriului
plural
vocativ singular
plural
aceratherium
substantiv masculin (M1) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aceratherium aceratheriumul
plural
genitiv-dativ singular aceratherium aceratheriumului
plural
vocativ singular
plural