12 definiții pentru acerateriu aceratherium

aceratériu sm [At: DEX2 / V: -therium / E: lat acerateriu] Mamifer fosil neozoic, strămoș al rinocerului, caracterizat prin absența cornului.

ACERATÉRIU s. m. Mamifer fosil neozoic, strămoș al rinocerului, caracterizat prin absența cornului. [Var.: acerathérium s. m.] – Cuv. lat.

ACERATÉRIU s. m. Mamifer fosil neozoic, strămoș al rinocerului, caracterizat prin absența cornului. [Var.: acerathérium s. m.] – Cuv. lat.

aceratériu [riu pron. rĭu] s. m., art. aceratériul

aceratériu s. m. [-riu pron. -riu], art. aceratériul

ACERATÉRIU s.m. Mamifer fosil neozoic, asemănător cu rinocerul, însă lipsit de corn. [Pron. -riu, scris și aceratherium < fr. aceratherium, cf. gr. a – fără, keras – corn, therion – fiară].

ACERATÉRIU s. m. mamifer fosil asemănător cu rinocerul. (< lat. aceratherium)

acerathérium sm vz acerateriu

ACERATHÉRIUM s. m. v. acerateriu.

ACERATHÉRIUM s. m. v. acerateriu.

ACERATHÉRIUM s.n. v. acerateriu.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ACERATHERIUM ({s} gr. a- „fără” + keras „corn” + therion „fiară”) s. n. Mamifer fosil neozoic, ungulat, imparidigitat, strămoș al rinocerului. Caracterizat în special prin absența rucornului.

Intrare: acerateriu
acerateriu substantiv masculin
  • pronunție: -riu pr. -rĭu
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acerateriu
  • acerateriul
  • acerateriu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • acerateriu
  • acerateriului
plural
vocativ singular
plural
aceratherium substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aceratherium
  • aceratheriumul
  • aceratheriumu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • aceratherium
  • aceratheriumului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)