9 definiții pentru acefalie

acefalíe sf [At: DEX2 / E: fr acéphalie] 1 (Zlg) Lipsă a capului, specifică unor animale inferioare. 2 (Med) Monstruozitate congenitală (incompatibilă cu viața) care constă în lipsa capului la fat.

ACEFALÍE s. f. 1. (Zool.) Lipsă a capului, specifică unor animale inferioare. 2. (Med.) Monstruozitate congenitală (incompatibilă cu viața) care constă în lipsa capului la făt. – Din fr. acéphalie.

ACEFALÍE s. f. 1. (Zool.) Absență a capului, specifică unor animale inferioare. 2. (Med.) Monstruozitate congenitală (incompatibilă cu viața), care constă în lipsa capului la făt. – Din fr. acéphalie.

acefalíe s. f., art. acefalía, g.-d. acefalíi, art. acefalíei

acefalíe s. f., art. acefalía, g.-d. art. acefalíei; pl. acefalíi

ACEFALÍE s.f. 1. Lipsa capului la unele animale inferioare. 2. Monstruozitate congenitală constând în lipsa capului la făt. [Gen. -iei. / < fr. acéphalie].

ACEFALÍE s. f. 1. lipsă a capului la unele animale inferioare. 2. monstruozitate, lipsa capului sau nedezvoltarea regiunii cefalice. (< fr. acéphalie)

ACEFALÍE f. 1) zool. Absență a capului, specifică unor animale inferioare. 2) med. Monstruozitate congenitală care constă în lipsa capului la făt. /<fr. acéphalie

*acefalíe f. (d. acefal). Lipsa capuluĭ.

Intrare: acefalie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acefalie acefalia
plural acefalii acefaliile
genitiv-dativ singular acefalii acefaliei
plural acefalii acefaliilor
vocativ singular
plural