2 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

accelerare sf [At: DA / Pl: ~rări / E: accelera] 1-2 (Fiz) Mărire a vitezei de deplasare (a unui mobil) sau de funcționare a unui sistem tehnic Si: accelerat1 (1-2), amestecat1 (1). 3 Grăbire a unei acțiuni Si: accelerat1 (3), amestecat1 (2).

ACCELERÁRE, accelerări, s. f. Acțiunea de a accelera și rezultatul ei; iuțire, grăbire, urgentare, zorire. – V. accelera.

ACCELERÁRE, accelerări, s. f. Acțiunea de a accelera și rezultatul ei; iuțire, grăbire, urgentare, zorire. – V. accelera.

ACCELERÁRE, accelerări, s. f. Acțiunea de a accelera; iuțire, grăbire. Entuziasmul oamenilor muncii a luai aspectul unei adevărate bătălii pentru perfecționarea tehnicii și îmbunătățirea proceselor de producție în văderea accelerării ritmului de industrializare a țării și transformării socialiste a agriculturii. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 4, 30.

ACCELERÁRE, accelerări, s. f. Acțiunea de a accelera; iuțire, grăbire.

ACCELERÁRE s.f. Acțiunea de a accelera; iuțire. ♦ (Cinem.) Trucaj prin care, în timpul proiecției, mișcările se efectuează cu o viteză mai mare decât cea normală. [< accelera].

accelerare f. 1. mărirea iuțelii unui corp în mișcare, grăbire; 2. execuțiune grabnică.

accelerá [At: DA / Pzi: ~réz / E: fr accélerer] 1-2 vti (D. viteza de deplasare a unui mobil, de funcționare a unui sistem tehnic) A(se) mări. 3-4 vir (Dean) A (se) grăbi.

ACCELERÁ, accelerez, vb. I. Tranz. 1. A iuți, a grăbi o mișcare, o acțiune; a urgenta, a zori. 2. A mări viteza. – Din fr. accélérer, lat. accelerare.

ACCELERÁ, accelerez, vb. I. Tranz. 1. A iuți, a grăbi o mișcare, o acțiune; a urgenta, a zori. 2. A mări viteza. – Din fr. accélérer, lat. accelerare.

ACCELERÁ, accelerez, vb. I. Tranz. A iuți, a grăbi (o mișcare, o acțiune). Trenul își accelerează viteza. ◊ Legea economică fundamentală a capitalismului contemporan adîncește la maximum contradicțiile sistemului capitalist, accelerează procesul de putrezire a capitalismului, pieirea lui. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 336, 6/6.

ACCELERÁ, accelerez, vb. I. Tranz. A iuți, a grăbi o mișcare, o acțiune. – Fr. accélérer (lat. lit. accelerare).

ACCELERÁ vb. I. tr. A imprima o accelerație, a iuți, a grăbi din ce în ce mai mult. [Pron. ac-ce-. / < fr. accélérer, cf. it. accelerare, lat. accelerare].

ACCELERÁ vb. I. tr. a imprima o accelerație, a iuți, a grăbi din ce în ce mai mult. II. refl. a deveni mai rapid. (< fr. accélérer, lat. accelerare)

A ACCELERÁ ~éz tranz. (acțiuni, procese tehnice) A face să se desfășoare într-un ritm mai rapid (uneori nejustificat); a pripi; a grăbi; a zori; a precipita. /<fr. accélérer, lat. accelerare

*accelerațiúne f. (lat. accelerátio, -ónis). Acțiunea de a accelera, ĭuțire, grăbire. – Și -áție, dar maĭ des -áre.

*acceleréz v. tr. (lat. accélero, -ráre, d. celer, iute, răpede; fr. accélérer). Grăbesc, ĭuțesc: a accelera mersu, lucrările.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

acceleráre s. f., g.-d. art. accelerắrii; pl. accelerắri

acceleráre s. f., g.-d. art. accelerării; pl. accelerări

accelerá (a ~) vb., ind. prez. 3 accelereáză

accelerá vb., ind. prez. 1 sg. acceleréz, 2 sg. accelerézi, 3 sg. și pl. accelereáză

arată toate definițiile

Intrare: accelerare
accelerare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • accelerare
  • accelerarea
plural
  • accelerări
  • accelerările
genitiv-dativ singular
  • accelerări
  • accelerării
plural
  • accelerări
  • accelerărilor
vocativ singular
plural
Intrare: accelera
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • accelera
  • accelerare
  • accelerat
  • acceleratu‑
  • accelerând
  • accelerându‑
singular plural
  • accelerea
  • accelerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • accelerez
(să)
  • accelerez
  • acceleram
  • accelerai
  • accelerasem
a II-a (tu)
  • accelerezi
(să)
  • accelerezi
  • accelerai
  • accelerași
  • acceleraseși
a III-a (el, ea)
  • accelerea
(să)
  • accelereze
  • accelera
  • acceleră
  • accelerase
plural I (noi)
  • accelerăm
(să)
  • accelerăm
  • acceleram
  • accelerarăm
  • acceleraserăm
  • accelerasem
a II-a (voi)
  • accelerați
(să)
  • accelerați
  • accelerați
  • accelerarăți
  • acceleraserăți
  • acceleraseți
a III-a (ei, ele)
  • accelerea
(să)
  • accelereze
  • accelerau
  • accelera
  • acceleraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

accelerare

  • 1. Acțiunea de a accelera și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: grăbire iuțire urgentare zorire antonime: încetinire un exemplu
    exemple
    • Entuziasmul oamenilor muncii a luat aspectul unei adevărate bătălii pentru perfecționarea tehnicii și îmbunătățirea proceselor de producție în vederea accelerării ritmului de industrializare a țării și transformării socialiste a agriculturii. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 4, 30.
      surse: DLRLC
    • 1.1. cinema; cinematografie Trucaj prin care, în timpul proiecției, mișcările se efectuează cu o viteză mai mare decât cea normală.
      surse: DN

etimologie:

  • vezi accelera
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

accelera

  • 1. A iuți, a grăbi o mișcare, o acțiune.
    exemple
    • Trenul își accelerează viteza.
      surse: DLRLC
    • Legea economică fundamentală a capitalismului contemporan adîncește la maximum contradicțiile sistemului capitalist, accelerează procesul de putrezire a capitalismului, pieirea lui. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 336, 6/6.
      surse: DLRLC
    • 1.1. reflexiv A deveni mai rapid.
      surse: MDN '00
  • 2. A mări viteza.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie: