2 intrări

25 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

ACAPARÁRE, acaparări, s. f. Acțiunea de a acapara.V. acapara.

ACAPARÁRE, acaparări, s. f. Acțiunea de a acapara.V. acapara.

ACAPARÁRE, acaparări, s. f. Acțiunea de a acapara.

ACAPARÁRE, acaparări, s. f. Acțiunea de a acapara.

acaparáre s. f., g.-d. art. acaparắrii; pl. acaparắri

acaparáre s. f., g.-d. art. acaparării; pl. acaparări

acaparáre sf [At: VLAHUȚĂ, D. 269 / Pl: ~rări / E: acapara] Luare pentru sine (în dauna altora) Si: acaparat1.

ACAPARÁRE s. (fig.) monopolizare. (~ atenției.)

ACAPARÁRE s.f. Acțiunea de a acapara. [< acapara].

ACAPARÁ, acaparez, vb. I. Tranz. A cumpăra toate mărfurile sau o anumită categorie de mărfuri de pe piață (pentru speculă); a pune stăpânire (în mod silnic, necinstit) pe... ♦ P. ext. A-și însuși totul pentru sine în dauna altora. – Din fr. accaparer.

ACAPARÁ, acaparez, vb. I. Tranz. A cumpăra toate mărfurile sau o anumită categorie de mărfuri de pe piață (pentru speculă); a pune stăpânire (în mod silnic, necinstit) pe... ♦ P. ext. A-și însuși totul pentru sine în dauna altora. – Din fr. accaparer.

ACAPARÁ, acaparez, vb. I. Tranz. (Cu privire la bunuri, mai ales materiale) A-și însuși în mod complet și exclusiv, în dauna altora; a pune mîna pe... Imperialismul american folosește poziția sa dominantă în cadrul lumii capitaliste pentru a acapara nu numai piețele și izvoarele de materii prime din țările mici, ci și pe acelea deținute de partenerii lor mai apropiați, imperialiștii englezi. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 587.

ACAPARÁ, acaparez, vb. I. Tranz. A-și însuși un bun în mod complet și exclusiv, în dauna altora; a pune mâna pe... ♦ A retrage din circulație o marfă, cu scopul de a o specula. – Fr. accaparer.

acapará (a ~) vb., ind. prez. 3 acapareáză

acapará vb., ind. prez. 1 sg. acaparéz; 3 sg. și pl. acapareáză

acapará vt [At: COȘBUC, AE. 27 / Pzi: -rez, (rar) acapăr / E: fr accaparer] A lua totul pentru sine (în paguba altora).

ACAPARÁ vb. 1. (fig.) a monopoliza. (~ atenția tuturor.) 2. v. absorbi.

ACAPARÁ vb. I. tr. A-și însuși ceva în dauna altora, a pune mâna pe... ♦ A retrage din circulație o marfă pentru a o specula. [< fr. accaparer, cf. it. accaparrare].

ACAPARÁ vb. tr. a pune stăpânire pe ceva sau pe cineva. (< fr. accaparer, it. accaparrare)

A ACAPARÁ ~éz tranz. (pământ, putere etc.) A-și însuși (cu forța) în întregime. /<fr. accaparer

Intrare: acaparare
acaparare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acaparare acapararea
plural acaparări acaparările
genitiv-dativ singular acaparări acaparării
plural acaparări acaparărilor
vocativ singular
plural
Intrare: acapara
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) acapara acaparare acaparat acaparând singular plural
acaparea acaparați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) acaparez (să) acaparez acaparam acaparai acaparasem
a II-a (tu) acaparezi (să) acaparezi acaparai acaparași acaparaseși
a III-a (el, ea) acaparea (să) acapareze acapara acapară acaparase
plural I (noi) acaparăm (să) acaparăm acaparam acapararăm acaparaserăm, acaparasem*
a II-a (voi) acaparați (să) acaparați acaparați acapararăți acaparaserăți, acaparaseți*
a III-a (ei, ele) acaparea (să) acapareze acaparau acapara acaparaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)