15 definiții pentru acalmie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

acalmie sf [At: DA / E: fr accalmie] 1-2 Potolire (sau încetare) temporară a vântului care, uneori, prevestește furtuna. 3 (Fig) Răstimp de liniște după o perioadă frământată.

ACALMÍE s. f. Potolire sau încetare temporară a mișcării vântului sau valurilor. ♦ Fig. Răstimp de liniște în cadrul sau după o perioadă frământată. – Din fr. accalmie.

ACALMÍE s. f. Potolire sau încetare temporară a mișcării (vântului sau valurilor). ♦ Fig. Răstimp de liniște în cadrul sau după o perioadă frământată. – Din fr. accalmie.

ACALMÍE S. f. Potolire sau încetare temporară a mișcării, în special a vîntului. ◊ Fig. Răstimp de liniște în cadrul unei perioade frămîntate. Trec mîinile-i pe clape, în maximul vitezii... Vai, ce pățesc acuma bemolii și diezii! Și deodată parcă s-ar face-o acalmie... Dar nu!... și mai sălbatic prind notele să zboare! ANGHEL-IOSIF, C. M. I 44.

ACALMÍE s. f. Potolire sau încetare temporară a mișcării (vântului). ♦ Fig. Răstimp de liniște în cadrul unei perioade frământate. – Fr. accalmie.

ACALMÍE s.f. Perioadă de calm care urmează pentru un moment după o rafală de vânt. ♦ (Fig.) Răstimp liniștit într-o perioadă de frământări. [Gen. -iei. / < fr. accalmie].

ACALMÍE s. f. 1. stare de calm momentan a vântului sau a valurilor mării. 2. (fig.) liniște după o perioadă de frământări. (< fr. accalmie)

ACALMÍE f. 1) Perioadă de liniștire temporară a valurilor. 2) fig. Răstimp de liniște într-o perioadă de frământări. [G.-D. acalmiei] /<fr. accalmie

acalmie f. termen de marină: calm momentan după o furtună (și fig.).

*acalmíe f. (fr. accalmie, d. calme, liniștit). Mar. Liniște momentană a vîntuluĭ și a măriĭ. Fig. Repaus, amorțeală (în viața unuĭ popor orĭ în afacerĭ).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

acalmíe s. f., art. acalmía, g.-d. acalmíi, art. acalmíei

acalmíe s. f., art. acalmía, g.-d. art. acalmíei; pl. acalmíi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ACALMIE s. calm, liniște, pace, tăcere, (înv. și reg.) paos, (înv.) lin, liniștire, molcomire. (Stare de ~ în natură.)

Intrare: acalmie
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acalmie
  • acalmia
plural
genitiv-dativ singular
  • acalmii
  • acalmiei
plural
vocativ singular
plural

acalmie

  • 1. Potolire sau încetare temporară a mișcării vântului sau valurilor.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. figurat Răstimp de liniște în cadrul sau după o perioadă frământată.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: liniște un exemplu
      exemple
      • Trec mîinile-i pe clape, în maximul vitezii... Vai, ce pățesc acuma bemolii și diezii! Și deodată parcă s-ar face-o acalmie... Dar nu!... și mai sălbatic prind notele să zboare! ANGHEL-IOSIF, C. M. I 44.
        surse: DLRLC

etimologie: